Subiectul apare si in literatura SF, exemplul cel mai cunoscut fiind „Mica geanta neagra", aparuta in iulie 1950 sub semnatura lui Cyril M. Kornbluth. Un medic varstnic, decazut, alcoolic, gaseste intamplator o trusa medicala ajunsa la mijlocul secolului trecut dintr-un viitor in care geniile ii controleaza pe cei prosti. Printre altele, prostii isi inchipuie ca sunt niste medici foarte competenti, folosind truse automatizate. In primul rand, doctorul Full se vindeca de mahmureala si incepe o noua si stralucita cariera care se va termina insa foarte prost.
Entuziasmul invatatilor din Evul Mediu a evoluat treptat spre cinismul erei moderne in care unii savanti au declarat ca s-ar multumi cu un simplu leac eficient pentru banala mahmureala. Simptomele care apar dupa consumul exagerat de alcool sunt mult prea bine cunoscute. Medicii, biochimistii si nutritionistii le atribuie deshidratarii produse de metabolizarea alcoolului, cresterii viscozitatii sangelui care duce la lipsa relativa de oxigen in tesuturi precum si prezentei unei substante toxice, un metabolit al alcoolului, aldehida acetica.
Combaterea acestora se bazeaza pe rehidratare, medicamente, vitamine dar si pe folosirea unei alimentatii careia traditia ii ofera proprietati curative, uneori aproape miraculoase.
Americanii consuma oua preparate in toate felurile, sustinand ca acestea sunt foarte bogate intr-un aminoacid numit cisteina care contribuie la distrugerea toxinelor acumulate. In regiunile din sud si sud-vest, unde influenta mexicana este importanta, localnicii au o incredere oarba in „menudo", un fel de ciorba teribil de picanta.
In Guatemala locul ciorbei este luat de asa-zisul „caldo de pollo", o tocana de pasare deadreptul incendiara. Bolivienii folosesc carne de porc, insotita de legume si condimente, sub numele graitor de „levuta muertos", hrana care te scoala din morti. Suna promitator.
Solutia irlandeza este traditionala, pur si simplu un mic dejun copios, cu multe grasimi, pe cand danezii traiesc cu iluzia ca numai alcoolul poate vindeca mahmureala, iar rusii se multumesc cu zeama de muraturi, bauta direct din borcan. La randul lor, italienii, care descriu starea de mahmureala prin pitorescul „postumi della sbornia", recomanda gustari picante, cafea espresso si suc de fructe.
Japonezii care sufera de „futsukayoi", betia de a doua zi, se dreg cu o bautura energizanta, „ukon no chikara" insotita de prune murate, „umeboshi", cu un gust de o acreala greu de imaginat. In Turcia are mare succes „kokorec", o mancare de rosii, ardei, momite, bojoci, inima si rinichi de oaie. Coreenii au inventat „haejangguk" un amestec, pare-se foarte inspirat, de zeama de varza, radacini fierte si maduvioare prajite. In fine, thailandezii se declara satisfacuti cu traditionalii taitei amestecati cu nuci de tot felul, zahar si grasimi vegetale. O mentiune ar merita si preparatele latino-americane pe baza de „chorrizos" sau cele mediteraneene care utilizeaza un alt carnacior numit „merguez", ambele de o iuteala iesita din comun.
Pe langa solutiile alimentare pomenite se vorbeste si de tehnici fizice de prevenire a mahmurelii. Cea mai ciudata este practicata in Puerto Rico, unde cei care au de gand sa bea peste masura se freaca la subrat cu felii de lamaie. Acest foarte original deodorant si antiperspirant ar preveni deshidratarea, cauza esentiala a mahmurelii.
Unii experti vorbesc cu real entuziasm despre o specialitate romaneasca, ciorba de burta, al carei efect anti-mahmureala este bine cunoscut. Ramane de vazut daca aceasta va ocupa locul de frunte sau va ceda in fata celui de al doilea elixir miraculos, ciorba de potroace.
Citeste si Jurnalul National!
Foto:
BBC Science Focus: Terapeutul de internet, un pericol pentru sanatate... Inima...
