În acest articol explicăm ce este imunitatea, care este rolul sistemului imunitar și care sunt formele sub care acesta poate ataca organismul.
Ce este imunitatea
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a rezista la acțiunea unor factori externi sau interni. Cu alte cuvinte, o imunitate crescută protejează mai bine organismul decât una slăbită.
De câte tipuri este imunitatea
Literatura medicală recunoaște următoarele tipuri de imunitate:
- imunitatea înnăscută: acest tip de imunitate poate fi mai puternică, sau mai slăbită. Indiferent de gradul ei de protecție, acest tip de imunitate poate recunoaște agenții patogeni și poate reacționa la aceștia.â
- imunitatea dobândită: este imunitatea pe care persoana o dezvoltă de-a lungul vieții, după ce organismul s-a confruntat cu unii agenți patogeni și-a dezvoltat anticorpi și după această experiență se poate proteja. Acest tip de imunitate presupune de asemenea memorarea, recunoașterea și capacitatea de distrugere a agenților patogeni.
- imunitatea pasivă: este cazul bebelușului care „împrumută” imunitatea de la mamă, prin intermediul laptelui matern.
- imunitatea colectivă: este un tip de imunitate care se obține artificial, în urma unui vaccin, cum este vaccinul antigripal care oferă protecție pe o perioadă limitată.
Care este rolul sistemului imunitar
Rolul sistemului imunitar este acela de a te proteja de factorii patogeni care îți pot afecta sănătatea. Nu este numai o acțiune de prevenție, ci și una de apărare a organismului, dacă totuși agentul patogen reușește să pătrundă în organism. Prin instrumentele pe care le are, sistemul imunitar reduce efectele afecțiunii și scurtează perioada de convalescență. De aceea este important să ai un sistem imunitar puternic, pentru că un sistem imunitar slăbit nu va reuși să-ți ofere o protecție eficientă.
Mai precis, sistemul imunitar detectează virusurile, bacteriile, ciupercile, paraziții, substanțele nocive, corpurile străine și în general orice agent care poate să-ți afecteze în mod nedorit sănătatea. Este important nu numai ca sistemul imunitar să recunoască agenții patogeni, ci și să-i diferențieze de țesuturile sănătoase.
Cum funcționează sistemul imunitar
Globulele albe sunt foarte importante, acestea depistează agenții patogeni și elimină infecția. Unele globule albe distrug virusurile, altele bacteriile și restul particulelor străine. Nu numai globulele albe sunt importante, ci și organele care susțin imunitatea. Este vorba mai ales despre:
- măduva spinării: produce celule albe.
- timusul: produce celulele T care au un rol important în afecțiunile autoimune.
- ganglionii limfatici: produc și depozitează celule care acționează împotriva agenților patogeni.
- splina: poate produce celule albe, dar elimină și celulele roșii care trebuie înlocuite.
- amigdalele: detectează virusurile pătrunse în organism pe cale aeriană.
- apendicele: protejează flora bacteriană, necesară sistemului digestiv.
- pielea: blochează pătrunderea agenților patogeni în organism.
- sistemul GALT: reprezintă o aglomerare de limfocite B și T, pe mucoasa tubului digestiv, de la cavitatea bucală la rect. Are rolul de a proteja organismul de agenții patogeni din intestin.
- sistemul BALT: este un țesut limfoid asociat bronhiilor. Are rolul de a respinge agenții patogeni care ajung să intre pe căile aeriene.
Ce se întâmplă când sistemul imunitar atacă organismul
În mod normal, sistemul imunitar trebuie să recunoască și să anihileze agenții patogeni care pătrund în organism. Pentru asta este important ca sistemul imunitar să facă diferența între celulele străine și cele proprii. Există totuși situații în care acest lucru nu se întâmplă, iar sistemul imunitar atacă țesuturile organismului. În acest caz vorbim despre bolile autoimune. Într-un astfel de caz, sistemul imunitar percepe greșit că o parte a corpului este străină și eliberează anticorpi care distrug celule sănătoase. În unele dintre aceste cazuri este afectat un singur organ (pancreasul de pildă), în alte situații întregul organism este afectat (lupus eritematos sistemic). Iată care sunt cele mai frecvente afecțiuni autoimune:
- artrită reumatoidă: sistemul imunitar atacă articulațiile. Se manifestă prin inflamații, durere.
- lupus eritematos sistemic: sunt afectate articulațiile, plămânii, nervii, rinichii.
- colită ulcerativă și boala Crohn: sistemul imunitar atacă mucoasa intestinelor. Se manifestă prin diaree, sângerare rectală, dureri abdominale, febră, scădere în greutate.
- scleroză multiplă: sistemul imunitar atacă celulele nervoase, ceea ce duce la orbire, slabă coordonare, durere, spasme musculare.
- diabet zaharat: sistemul imunitar distruge celulele din pancreas care produc insulină.
- psoriazis: celulele T se acumulează la nivelul pielii. Sistemul imunitar stimulează celulele pielii să se reproducă, ceea ce duce la formarea unor cruste solzoase pe piele.
- tiroidita Hashimoto: anticorpii atacă celulele care produc hormonul tiroidian.
- miastenia gravis: sistemul imunitar afectează nervii, astfel încât aceștia nu mai pot acționa adecvat mușchii, ceea ce duce la slăbiciune musculară.
- vasculită: sistemul imunitar atacă vasele de sânge. Poate fi afectat orice organ.
- boala celiacă: se prezintă ca o intoleranță la gluten, manifestată prin distrugerea mucoasei intestinale.
Cauzele bolilor autoimune nu au fost clar stabilite, din ce se cunoaște până acum poate fi vorba despre:
- factori genetici;
- greutate peste normal;
- fumat;
- anumite tratamente.
Unele afecțiuni autoimune pot apărea și dispărea de mai multe ori pe parcursul vieții (psoriazis, artrită reumatoidă).
Astenia de primăvară, inamicul multora. De ce este mai greu de gestionat decât cea de toamnă... Un regim de slăbit în vogă, periculos pentru sănătate. Medicii avertizează că poate crea probleme grave la inimă...
