(P) Războiul energetic și economia din România

Criza energetică apărută la finalul anului trecut și conflictul dintre Rusia și Ucraina a generat incertitudini economice și energetice la nivel mondial. România cunoaște și ea creșteri semnificate în prețurile materiilor prime, în sectorul energetic, industriile farmaceutice, cosmetice, alimentare.

• Nu rata cele mai noi ediții Chefi la cuțite! Show-ul se vede luni, marți și miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY!

Creșterea prețurilor energetice, alături de perspectiva asupra penuriei de gaze naturale, ar putea contribui la o nesiguranță în economie, în rândul companiilor, pieței financiare, dar și a gospodăriilor.

Prețurile energiei electrice, gazelor naturale și ale petrolului sunt în creștere

Criza energetică declanșată iarna trecută, când prețurile energiei electrice și a gazelor naturale au explodat, alături de Războiul din Ucraina, au tulburat piețele energiei, crescând prețurile petrolului și gazelor la cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. Rusia este cel mai mare exportator de petrol către piețele din România, iar gazele sale naturale alimentează atât țara noastră, cât și întreaga Europă.

În timp ce piețele cărbunelui și gazului rămân incerte, prețurile energiei electrice au de suferit în continuare. România este dependentă de importurile de combustibil rusești, efectele fiind resimțite în prețurile de la pompă. Cel mai probabil, dacă prețurile la gaze se vor menține la nivelurile actuale, facturile la energie vor crește în viitorul apropiat, exacerbând presiunea asupra veniturilor consumatorilor din țară.

Piața gazelor naturale din România, suportă o perioadă dificilă, caracterizată de o volatilitate ridicată a prețului, schimbările majore înregistrate într-un timp scurt, dar și lipsa de predictibilitate în zona de aprovizionare. Acest lucru se resimte atât în rândul furnizorilor, cât și al consumatorilor.

Efectele războiului asupra economiei românești

Războiul energetic are efecte semnificative asupra economiei românești. Pe termen scurt, creșterea prețurilor gazelor și petrolului, sunt cele care afectează cu precădere întreaga populație. Pe termen lung însă, creșterea economică va fi categoric mai mică, inflația va crește, iar alimentare cu gaze în perioada rece, ar putea avea de suferit.

Fluctuarea prețului petrolului în fiecare zi, a dus deja și cel mai probabil va duce la scumpiri în masă. Importurile vor cunoaște creșteri financiare semnificative, prețurile pentru transporturi fiind în creștere. Acest lucru se va face remarcat în prețul produselor, cel mai mult având de suferit consumatorii, fiind nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar. Printre industriile afectate de scumpiri, regăsim industria alimentară, farmaceutică, tigari electronice, fashion, automobile, materiale de construcție, industria lemnoasă.

Valorificarea resurselor naturale

Totuși, pentru a putea face față scumpirilor și a încerca restabilirea economiei, valorificarea resurselor naturale ale României reprezintă o șansă în favoarea economiei naționale. România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est și reprezintă un potențial important în dezvoltarea producției de gaze naturale. Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot ajuta la relansarea economiei românești.

Prin promulgarea legii offshore, exploatarea gazelor naturale ar urma să reducă dependența României față de Rusia și creșterea economică a țării prin crearea de noi locuri de muncă, contribuții la bugetul de stat și a noi oportunități de afaceri.

Încotro se îndreaptă economia în România?

Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, evoluţia economiei României în 2022. va creşte cu 2,9%, faţă de 4,6%, cât era inițial prognozat. Cu toate că Războiul din Ucraina nu pare a se termina curând, iar cel energetic afectează tot mai mult buzunarele românilor, economiștii consideră că economia țării nu va intra în recesiune.

Cu toate acestea, inflaţia este în continuă creştere şi pare că va trece de două cifre în acest an. Prețurile mai mari aduc venituri semnificative la bugetul de stat, prin încasarea TVA-ului, însă incertitudini financiare în rândul consumatorilor români.