Educația bazată pe curiozitatea naturală și aplicabilitatea ei în România

Educația bazată pe curiozitatea naturală și aplicabilitatea ei în România

Phenomenon-based learning sau învățarea bazată pe fenomen are o manieră diferită de abordare a educației. Astfel, se renunță la acea diviziune clasică a materiilor școlare precum științe ale naturii, matematică, limba română, etc. În acest mod, studenții pot studia un anume fenomen sau concept, observându-l din diverse perspective și aplicându-l în materiile școlare cărora acest fenomen aparține, precum istorie, geografie și economie.

Educația bazată pe concept sau fenomen (Phenomenal Education) se folosește de curiozitatea naturală a copiilor de a învăța într-un context autentic. Fenomenele holistice în strânsă legătură cu lumea reală oferă elevilor un punct de plecare ce îi motivează pe aceștia în procesul de învățare, renunțând la metodele tradiționale, cu materii școlare clasice.

Când ne referim la noțiunea de fenomen sau concept ne referim la subiecte precum omul, tehnologie, media, energie, apa, Uniunea Europeană, etc. Aceste concepte sunt studiate ca entități separate, în contextul lor real, fiind corelate cu abilitățile și informațiile ce au legătură cu aceste subiecte, fără să respecte granițele dintre materiile școlare.

Această abordare îi ajută pe elevi să deprindă aptitudini precum gândirea critică, inovația, creativitatea, munca în echipă și comunicarea. Prin intermediul acestei noi abordări educaționale se schimbă și relația elev-profesor. Studenții vor putea astfel să ia lecții atât online, cât și în interiorul unei săli de clasă.

Sistemul Montessori

La noi în țară s-a adoptat sistemul de educație pus în practică de Maria Montessori. Acest sistem se bazează tot pe phenomenon-based learning. Copilul trebuie să descopere singurul lumea și să aleagă să învețe ce îi place cel mai mul. Profesorul este doar un ghid.

Aceasta este teoria de la baza sistemului de educație Montessori care a devenit una dintre cele mai populare metode alternative de învățământ la nivel mondial și care, în ultimii ani, atrage tot mai mulți copii și părinți.

Sistemul Montessori a fost înființat în urma cu aproaximativ 100 ani de Maria Montessori in Italia.Maria Montessori (1870) își dorea să studieze științele medicale, fiind prima femeie din Italia care a studiat la Facultatea de Medicina.

Printre cei care au urmat o grădiniță sau o școală Montessori se numără Larry Page și Sergey Brin (fondatorii Google), Mark Zuckerberg (co-fondator al Facebook), Bill Gates (fondator al Microsoft), Jeff Bezos (fondator al Amazon), Prinții William si Harry, actorul Hugh Grant sau scriitorul Gabriel Garcia Marquez.

Școala Finlandeză

În România, părinții au oportunitatea să își crească copii după modelul sistemului de învățământ din Finlanda, bazat pe curiozitatea naturală a copilului de a învăța într-un context autentic. În anul 2010, cu mult entuziasm şi dorinţă de a produce schimbare în sistemul de învăţământ din România, prin îmbunătăţirea modului de predare, Şcoala şi Grădiniţa Româno-Finlandeză şi-au început activitatea.

Păstrând curricula românească, această școală optimizează rezultatele elevilor prin abordare individualizată, centrată pe elev, încercând să pună în valoare potențialul creativ al fiecărui copil în parte. Şcoala şi Grădiniţa Româno-Finlandeză este un proiect nou în educația românească care dorește să adapteze metodele de lucru din Finlanda (țara cu rezultatele cele mai bune din Europa în plan educațional) pentru a reforma stilul de predare tradițional.

Prin exemplul Finlandei și a deciziilor luate în ceea ce privește sistemul de învățământ, România învață care sunt schimbările ce ar fi binevenite în sistemul nostru educațional. Modernizarea sistemului de învățământ este necesară pentru a sigura viitorul generațiilor ce urmează.

Sursă foto: pixabay.com