Crescut într-o familie modestă, în apropiere de Severin, chef-ul își amintește că încă din adolescență și-a promis că va face tot ce poate pentru a scăpa de sărăcie.
Alexandru Sautner a săpat într-o vie ca să-și cumpere o pereche de blugi
Unul dintre momentele care i-au rămas întipărite în minte s-a petrecut la vârsta de 14 ani, când s-a mutat la Turnu Severin pentru a urma liceul economic. Provenea de la țară și spune că diferențele dintre el și colegii săi erau vizibile.
A venit la școală cu haine modeste și cu o pereche de ciorapi care îi dădeau un sentiment de rușine. S-a așezat în ultima bancă, încercând să nu atragă atenția asupra lui. Atunci și-a pus un obiectiv simplu: să își cumpere o pereche de blugi.
Pentru a strânge banii necesari, Alexandru Sautner a muncit toată vara la săpat de vie. Timp de aproximativ două luni, de dimineață până seara, a lucrat pentru banii pe care urma să îi transforme în perechea de blugi pe care și-o dorea atât de mult.
Experiența l-a marcat și i-a dat o ambiție care avea să îl însoțească întreaga viață.
„Mi-am propus să fac de toate să scap de sărăcie”, își amintește chef-ul.
În același timp, școala a reprezentat pentru el o altă cale spre un viitor mai bun. Alexandru Sautner spune că a fost un elev foarte bun și că, încă din clasele primare, a înțeles că educația ar putea fi șansa lui de a schimba lucrurile.
„Trebuie să mă laud: am fost un băiat sărac, credeam că numai prin școală scap”, a mărturisit el, amintind că în clasa a VIII-a a avut media 10.
Ambiția de atunci avea să îl ducă, câțiva ani mai târziu, până în Germania, unde a plecat la doar 21 de ani.
Familia lui Alexandru Sautner, motivul pentru care a mers mai departe
La început, planul său era cu totul altul. A plecat împreună cu un prieten, care își dorea să ajungă în Legiunea Străină. Cei doi intenționau să ajungă la Marsilia și să încerce să își construiască un nou drum.
Au plecat cu foarte puține lucruri. Aveau o singură geantă pentru amândoi, nu aveau viză și nici prea mulți bani. Drumul până în Germania a fost presărat cu obstacole. Au ajuns cu trenul până la granița de la Arad, unde autoritățile maghiare i-au dat jos din tren din cauza unor probleme legate de ștampila de pe pașaport.
Au petrecut 24 de ore în Ungaria, pe peron, după care au continuat călătoria pe jos. Două zile mai târziu au ajuns la Praga, unde au găsit o soluție pentru a merge mai departe.
Odată ajuns în Germania, Alexandru Sautner a început să muncească, inclusiv ca spălător de vase. Chiar dacă veniturile erau mici, nu a uitat de familia rămasă acasă.
Din banii pe care îi câștiga, trimitea constant familiei. Spune că din 1991 și până în prezent și-a sprijinit necontenit părinții și a încercat să le ofere un trai mai bun.
Citește și: Suedezii au un plan pentru cei 50.000 de români din tribune. Ce vor să provoace pe Arena Națională
Pentru el, succesul nu a însemnat niciodată doar propria bunăstare. A vrut să îi răsplătească pe cei care l-au crescut și care, în ciuda lipsurilor, au făcut tot posibilul să îi ofere un viitor.
Povestea lui Alexandru Sautner este una despre muncă, ambiție și dorința de a depăși condițiile în care s-a născut. De la o pereche de blugi câștigată după două luni de muncă până la cariera construită în lumea gastronomiei, fiecare etapă pare să fi avut la bază aceeași convingere: nimic nu vine fără efort
Alexandru Sautner provine dintr-un sat cu doar 400 de locuitori. Cum a reușit să-și construiască viața la care visa...