Șapte motive pentru care milenialii sunt diferiţi şi ce obiceiuri poţi prelua şi tu de la ei

Urmărește A1 pe Discover

Ai auzit tot mai des, în ultimii ani, despre mileniali, deși în România acest termen a ajuns mult mai târziu ca în alte țări. Nu, nu este vorba despre o sectă religioasă, ci de o întreagă generație de oameni din care fac parte cu siguranță cei mai mulți dintre prietenii și cunoștințele tale.

Înainte de toate, însă, trebuie să ne lămurim cine sunt milenialii (sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune), pentru că specialiștii au păreri împărțite. Chiar și așa, cea mai larg acceptată definiție este că milenialii sunt cei născuți între anii 1980 și 1995, care au acum între 23 și 38 de ani.

Sunt cei care încă își mai amintesc de telefonul fix cu disc, de video și de casetofon, nu au folosit niciodată un magnetofon dar ar ști să-l facă să meargă, sunt cei care au băut Brifcor, dar și Tec. Pe scurt, sunt o întreagă generație care a prins în plin toate schimbările tehnologice și sociale din ultimii 30 și ceva de ani.

Despre mileniali se spun multe lucruri, unele neadevărate: că vor duce de râpă industria fast-food pentru că preferă să mănânce sănătos, că vor provoca falimentul Hollywoodului pentru că preferă Netflix în locul cinemaului, că vor închide firmele de taxi pentru că preferă Uber sau alte alternative de a se mișca în orașele supra-aglomerate.

Cu toate astea, multe dintre lucrurile care-i separă și-i diferențiază pe mileniali de reprezentanții celorlalte generații pot fi preluate și de cei din urmă, pentru că aduc ceva nou în viața de zi cu zi. Iată câteva dintre cele mai importante chestii inedite care-i pun deoparte pe mileniali de restul lumii:

1. Folosesc Uber şi transportul în comun, nu autoturismele personale

În România, să deţii cel puţin un autoturism proprietate personală nu mai este demult un lux. Cu toate astea, milenialii au fost primii care au adoptat metodele alternative de transport urban: preferă să lase maşinile acasă şi merg cu Uber, au trotinete electrice şi se înghesuie fără reţineri în mijloacele de transport în comun.

Avantajele sunt în primul rând de ordin economic, dar mulţi au în vedere şi impactul asupra mediului înconjurător atunci când renunţă la maşină.

2. Preferă cursurile online, nu sălile de curs

Potrivit unui studiu publicat de Growing Leaders, 69% dintre mileniali susţin că învaţă mai multe de la tehnologie decât de la oameni. Nu este de mirare că tot mai mulţi se înscriu la cursuri online, în loc să-şi continue studiile cu un master sau cu o altă facultate, de exemplu. Preferă ecranul laptopului în locul sălii de cursuri, iar asta are legătură şi cu costurile, dar şi cu libertatea pe care o oferă învăţatul la domiciliu, în parc sau la o cafenea.

Un alt avantaj este şi faptul că multe universităţi străine oferă cursuri online şi chiar atestate la finalul lor. Un exemplu este platforma Coursera, unde sunt adunate peste 2000 de cursuri de la câteva zeci de universităţi din afară.

3. Adoptă valori şi obiceiuri noi, nu rămân în trecut

Unul dintre lucrurile cele mai evidente care-i caracterizează pe mileniali este uşurinţa cu care adoptă lucruri noi. Fie că este vorba despre tehnologie sau despre o filozofie nouă de viaţă, mai în ton cu vremurile moderne în care trăim, milenialii sunt primii care le testează şi le introduc în viaţa de zi cu zi.

Un exemplu este modul în care mulţi dintre fumătorii adulţi au renunţat la ţigările clasice în favoarea dispozitivelor care nu ard tutunul, nu emit fum sau gudron şi nici nu lasă scrum, cum este IQOS. În acest caz, schimbarea este un prim pas pe drumul spre o lume fără fum de ţigară.

4. Cheltuie banii pe experienţe, nu pe bunuri materiale

Poate fi surprinzător, dar mulţi mileniali preferă să cheltuiască banii ca să facă poze de Instagram pe străzile din Tokio, să se joace cu urşii panda într-un parc din China sau ca să participe la un festival de muzică inedit, cum sunt cel de la Coachella sau Burning Man.

Pentru ei, rata la casă, un ceas scump sau un costum de firmă sunt cheltuieli nejustificate, în timp ce restul lumii le consideră drept investiţii. Asta nu înseamnă că milenialii nu se gândesc la viitor, ci doar că preferă fiorul aventurii în locul bunurilor materiale.

5. Se mută la ţară, nu în zone rezidenţiale exclusiviste

În Bucureşti şi în marile oraşe din ţară apar noi zone rezidenţiale în fiecare an, însă milenialii preferă să iasă dintre blocuri şi să se mute la ţară. E un trend care a început deja de câţiva ani, exemple sunt destule şi nu vorbim aici despre case de vacanţă sau despre vile la marginea oraşelor, ci de case bătrâneşti şi sate uitate de lume.

Ce vor să facă acolo? Păi, în primul rând, mulţi vor să trăiască mai sănătos, să-şi cultive singuri legumele şi să scape de stresul obişnuit în marile oraşe. Un alt motiv, poate la fel de important, este că milenialii sunt mai interesaţi de mediu şi de comunitate decât reprezentanţii altor generaţii mai vechi.

6. Caută sfaturi pe Google, nu la părinţi sau cunoştinţe

Pentru mileniali, tehnologia este deja o parte esenţială a vieţii, şi o folosesc în aproape orice împrejurare. Acest lucru este cu atât mai evident pentru ceilalţi membri ai societăţii atunci când, în loc să ceară un sfat sau o părere părinţilor sau prietenilor, tinerii din generaţia mileniului preferă să obţină informaţiile de care au nevoie cu ajutorul lui Google sau al altor motoare de căutare.

Asta nu înseamnă că nu mai au încredere în apropiaţi, ci pur şi simplu văd avantajele tehnologiei şi se consideră perfect capabili să separe informaţiile valoroase şi competente de cele false sau inutile. În plus, internetul are avantajul vitezei: îţi oferă răspunsuri la orice întrebare în doar câteva secunde.

7. Preferă mâncarea exotică şi vinul, nu sarmalele şi berea

Încă un lucru care-i separă pe mileniali de celelalte generaţii sunt gusturile culinare. Sunt primii care vor să testeze mâncărurile exotice la un festival culinar, fac coadă dimineaţa la o rulotă parcată în faţa clădirii de birouri unde lucrează şi sunt, în general, primii care adoptă noi idei în bucătărie, mai ales dacă vin din alte ţări, de preferat cât mai îndepărtate de România.

Asta pentru că le place să experimenteze, nu neapărat pentru că nu le mai plac sarmalele gătite de bunica. Acelaşi lucru e valabil şi când vine vorba de băuturi: vinul şi băuturile spirtoase au luat locul berii, devenită aproape tradiţie în ţara noastră, iar dacă ajung la bere, preferă mărcile homemade sau aduse din alte ţări.

La final, poate nu ești de acord cu toate ideile și obiceiurile propuse mai sus, dar unele dintre ele cu siguranță trebuie încercate, măcar pentru schimbarea pe care o pot aduce în viețile noastre dacă nu pentru îmbunătățirile pe care le putem obține cu ajutorul lor.

Sursa foto: Shutterstock