Fluoroza dentara este o afectiune datorata administrarii pe cale generala a unei cantitati prea mari de fluor in perioada de formare a dintilor, care duce la colorarea smaltului cu linii fine galbui, puncte albe pana la pete maronii si chiar craparea smaltului si carierea accelerata, in cazurile mai grave. In formele medii ale fluorozei, dintele este pe deplin functional, dar in formele mai avansate, punctele albe sunt mult mai vizibile, unele devin maronii, iar dintii sunt mai sensibili, mai fragili si se pot fractura.
Evolutia si factori de risc
Fluoroza dentara evolueaza in perioada de formare a dintilor, la copiii mici (pana in jurul varstei de 6 ani). Apa de baut cu un continut mare de fluor poate cauza defecte si discromii ale smaltului, ducand la fluoroza endemica in randul populatiei.
Nu este cazul tarii noastre, dar intalnim frecvent cazuri de fluoroza dentara, mai ales in randul copiilor cu varste pana la 10 ani, din cauza utilizarii eronate a anumitor forme de fluoruri pentru prevenirea cariilor dentare. Neutilizate corect, aceste produse vor avea efecte adverse mult mai grave: in loc sa previna aparitia cariilor, favorizeaza prezenta unor defecte in smalt, atat cantitativ cat si calitativ, pe care se pot grefa, cu usurinta, carii.
De asemenea, factori precum cresterea consumului de alimente bogate in glucide, mai ales zahar, si limitarea consumului de fructe si legume proaspete, duc la aparitia cariilor dentare si la alterarea sanatatii intregii cavitati orale.
O alta situatie de interes major in ceea ce priveste afectarea sanatatii dentare a copiilor din Romania, dar si din lume, este trauma oro-dentara. O proportie semnificativa a traumelor oro-dentare a fost corelata cu accidentele sportive, locuri de joaca sau scoli nesigure, accidente rutiere si violenta. In cazul in care copilul este implicat intr-un astfel de accident, este indicata preventia.
Preventia
Cunoastem cu totii sintagma "e mai usor sa previi decat sa tratezi", iar acest lucru este usor de realizat in cazul afectiunilor dentare. De aceea, va recomand sa respectati controalele periodice, de doua ori pe an si sa va prezentati cu copiii dvs. la medicul stomatolog inca de la primele simptome ale bolii: jena dureroasa la rece sau dulce, sangerari gingivale.
Copilul mic trebuie adus la medicul specialist inca de la varsta de 2 ani, nu neaparat in prezenta unei afectiuni, dar mai ales pentru familiarizarea cu mediul din cabinetul dentar. Odata inceput procesul de familiarizare, colaborarea cu medicul stomatolog va fi mult mai facila, in cazul in care apar probleme de natura dentara.
Cu ocazia controalelor periodice (la un interval de aproximativ sase luni), medicul stomatolog va constata starea dintilor copiilor dumneavoastra, a gingiilor si a intregii cavitati bucale. De asemenea, li se va efectua periajul profesional si detartrajul, manopere obligatoriu sa fie realizate incepand cu varsta de 6-7 ani. Daca se va constata prezenta unei carii, aceasta va fi tratata inca din fazele incipiente.
Fluorizarea locala a dintilor este o tehnica preventiva, prin care geluri cu concentratii inalte de fluor sunt aplicate pe dinti, astfel incat acestia se vor mineraliza cu saruri de fluor. Scopul acestei manopere este cresterea rezistentei dintilor si scaderea riscului aparitiei cariilor. Este o metoda indicata indeosebi copiilor, cu rezultate foarte bune, atunci cand este efectuata sub supravegherea medicului.
Fluorizarea locala, efectuata in prezenta cadrelor medicale specializate, este mult mai sigura si mai eficienta decat fluorizarea pe cale generala, realizata de parinti (cu medicamente cu fluor), intrucat medicul pedodont va asigura o izolare optima, iar copilul nu va ingera fluorul. Odata asigurata izolarea, nemaiexistand riscul de ingestie, se pot folosi in cabinet solutii cu cantitati mari de fluor, extrem de benefice daca sunt aplicate strict local, la nivelul dintilor.
Sigilarea santurilor si fosetelor
Sigilarea santurilor si fosetelor este o alta metoda indicata copiilor, pe dintii proaspat erupti (dinti de lapte sau dinti definitivi), pentru a evita acumularea de placa bacteriana si resturi alimentare si astfel aparitia cariilor. Perioada de varsta recomandata pentru efectuarea sigilarilor este 6-15 ani, cu conditia ca dintii ce urmeaza a fi sigilati sa nu prezinte carii, sa fie complet integri.
Principiul tehnicilor minim invazive presupune abordarea leziunilor dentare inca din primele faze de dezvoltare, urmarind stoparea evolutiei acestora.
Modificarea obiceiurilor alimentare este primordiala, mai ales in cazul copiilor care prezinta carii de la varste foarte mici. Copilul mic trebuie sa evite dulciurile sau alimentele ultrarafinate. Produsele de patiserie, realizate din produse fainoase si zahar, reprezinta alimentele cele mai periculoase pentru dintii copiilor dumneavoastra.
Daca totusi copilul consuma acest tip de alimente, igiena dentara trebuie sa fie extrem de riguroasa: sa se spele pe dinti dupa fiecare masa si sa foloseasca produse auxiliare de igiena (apa de gura, ata dentara). O alimentatie sanatoasa atat pentru dintii copilului dumneavoastra, cat si pentru intregul lui organism este una bogata in vitamine si minerale si saraca in carbohidrati. Pe cat posibil, evitati sucurile acidulate, precum si sucurile din portocale (din comert sau chiar fresh-uri obtinute acasa), care au un pH foarte acid si sunt foarte agresive fata de smaltul dintilor.
SFATUL MEDICULUI. Informarea si grija fata de sanatatea dintilor nostri, implementate inca de la cele mai mici varste, ne feresc de problemele ulterioare, din perioada adulta. Recomand tuturor parintilor sa ii aduca pe cei mici la vizite stomatologice, astfel incat acestia sa se poata familiariza cu mediul din cabinet.
Citeste si Jurnalul National!
Foto: laboremus.nu
Obiceiurile nesanatoase se transmit intr-un cuplu... Frumusetea la Hollywood:cele mai ciudate tratamente cosmetice...
