Activitatea banală de zi cu zi care îți arată ce vârstă are, de fapt, creierul tău

Urmărește A1 pe Discover

Deși pare un detaliu lipsit de importanță, viteza cu care te deplasezi pe jos poate fi un indicator foarte bun al sănătății corpului și creierului. Cercetările au arătat că viteza de mers poate estima riscul de spitalizare, infarct miocardic și chiar deces, potrivit BBC. De asemenea, poate dezvălui rata de îmbătrânire cognitivă a unei persoane.

Testul vitezei de mers oferă o imagine de ansamblu asupra capacității funcționale a unei persoane, adică abilitatea de a desfășura activitățile zilnice și de a-și menține autonomia. În plus, acest indicator poate scoate la iveală cât de fragilă este o persoană și poate anticipa eficiența reabilitării în cazul pacienților care au suferit un accident vascular cerebral.

Deși este normal ca viteza de mers să încetinească odată cu vârsta, o scădere accentuată poate fi un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate mai serioase. „Când ritmul normal de mers al unei persoane scade, de cele mai multe ori, acest lucru este asociat cu declinuri ale stării generale de sănătate”, spune Christina Dieli-Conwright, profesoară de medicină la Harvard Medical School.

O posibilă cauză este prezența unei afecțiuni cronice care a scăzut nivelul de activitate fizică și a dus la sedentarism. În timp, s-a produs o scădere a forței musculare și a mobilității articulare, ceea ce contribuie la agravarea stării generale de sănătate.

Cum poți face testul vitezei de mers

Pentru a efectua acest test, ai nevoie doar de un cronometru și de un instrument pentru a măsura distanța, precum o ruletă. În funcție de suprafața de mers pe care o ai la dispoziție, există două variante:

• În exterior: testul de 10 metri. Măsoară mai întâi 5 metri, apoi alți 10 metri. Parcurge mai întâi cei 5 metri pentru a-ți atinge ritmul normal, apoi pornește cronometrul și mergi în ritmul normal pe cei 10 metri rămași. Calculează viteza împărțind 10 metri la numărul de secunde înregistrat cu cronometrul.
• În interior: testul de 4 metri: Măsoară 1 metru, urmat de 4 metri. Ideea este să folosești primul metru pentru a ajunge la ritmul normal de mers, apoi să cronometrezi timpul necesar pentru cei 4 metri parcurși în ritmul obișnuit. Calculează viteza împărțind 4 metri la numărul de secunde cronometrate.

Ca să vezi unde te încadrezi comparativ cu alții, consultă valorile medii ale vitezei de mers în funcție de vârstă și sex:

• 40-49 ani: femei ≈ 1,39 m/s și bărbați ≈ 1,43 m/s
• 50-59 ani: femei ≈ 1,31 m/s și bărbați ≈ 1,43 m/s
• 60-69 ani: femei ≈ 1,24 m/s și bărbați ≈ 1,43 m/s
• 70-79 ani: femei ≈ 1,13 m/s și bărbați ≈ 1,26 m/s
• 80-89 ani: femei ≈ 0,94 m/s, bărbați ≈ 0,97 m/s

De asemenea, poți folosi aplicații precum Walkmeter, MapMyWalk, Strava sau Google Fit, care folosesc GPS-ul pentru a calcula viteza în timpul mersului.

Viteza de mers este un indicator al speranței de viață

Cercetările arată că viteza mersului este și un indicator al speranței de viață la adulții în vârstă. De exemplu, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh a analizat date din nouă studii care au monitorizat peste 34.000 de adulți de 65 de ani și peste, pe o durată de 6-21 ani.

Concluzia analizei: viteza de mers a fost corelată semnificativ cu speranța de viață. Bărbații care mergeau cel mai încet la vârsta de 75 de ani aveau o probabilitate de doar 19% să trăiască încă 10 ani, față de 87%, în cazul celor cu mers rapid.

O explicație posibilă este că persoanele cu probleme de sănătate tind să fie mai puțin mobile. Cu toate acestea, un studiu francez din 2009 a arătat că, chiar și în rândul adulților sănătoși de peste 65 de ani, cei care mergeau mai încet prezentau un risc de aproximativ trei ori mai mare de deces din cauze cardiovasculare, comparativ cu cei care aveau un ritm de mers mai rapid.

Deși pare o activitate atât de banală, „mersul implică cooperarea mai multor sisteme: oasele și mușchii te susțin și îți permit mișcarea, ochii te ghidează, inima și plămânii asigură sânge și oxigen, iar creierul și nervii coordonează totul”, explică Line Rasmussen, cercetătoare principală în Departamentul de Psihologie și Neuroștiințe de la Universitatea Duke, Carolina de Nord.

Pe măsură ce îmbătrânim, funcționarea acestor sisteme încetinește, iar un mers mai lent poate reflecta acest declin global și poate semnala un proces de îmbătrânire avansată.

Ritmul de mers la 45 de ani prezice starea de sănătate

Viteza de mers scăzută poate fi un indicator important chiar și în rândul persoanelor tinere. Într-un studiu din 2019, Rasmussen și echipa sa au analizat 904 persoane de 45 de ani din Studiul Dunedin, din Noua Zeelandă. Sănătatea fizică și cognitivă a participanților a fost monitorizată periodic de-a lungul studiului.

„Am fost surprinsă de cât de mult varia viteza de mers între persoane de aceeași vârstă”, spune Rasmussen. „Te-ai aștepta ca, la 45 de ani, toți să fie undeva la mediile normale, dar unii mergeau la fel de repede ca tineri de 20 de ani, în timp ce alții mergeau ca persoane mult mai în vârstă”, completează cercetătoarea.

Studiul a arătat că persoanele de 45 ani cu mers lent prezentau semne de îmbătrânire accelerată:

• plămâni, dinți și sistem imunitar într-o stare mai precară, comparativ cu cei cu mers mai rapid;
• tensiune arterială crescută;
• colesterol ridicat;
• capacitate cardiorespiratorie mai mică;
• formă fizică mai proastă: forță de prindere cu mâna redusă și dificultăți mai mari la ridicarea de pe scaun.

Totodată, cei cu mers lent prezentau semne de îmbătrânire cognitivă avansată. Aceștia au obținut scoruri mai mici la testele de inteligență, memorie, viteză de procesare, raționament și alte funcții cognitive.

Examinările RMN au evidențiat modificări cerebrale: creier mai mic, neocortex mai subțire și o cantitate mai mare de substanță albă. Surprinzător, chiar și trăsăturile faciale ale persoanelor cu mers lent erau percepute ca având un aspect mai îmbătrânit.

În concluzie, persoanele care merg mai încet tind să îmbătrânească mai rapid, atât fizic, cât și cognitiv, comparativ cu cele care au un mers mai alert. Mai mult decât atât, diferențe legate de sănătate par să-și aibă rădăcinile încă din copilărie: cercetătorii au reușit să prezică viteza de mers la 45 de ani pe baza unor teste de inteligență, limbaj și abilități motorii realizate când participanții aveau doar trei ani.

„Acest lucru sugerează că viteza de mers nu este doar un semn al îmbătrânirii, ci și o fereastră către sănătatea creierului pe tot parcursul vieții”, conchide Rasmussen.

Ce poți face dacă observi o scădere a vitezei mersului

Dacă ai constatat că mergi într-un ritm mai lent decât în trecut, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a grăbi pasul. Iată ce recomandări fac medicii:

• Profită de orice ocazie pentru a merge pe jos: parchează mai departe de magazin sau de serviciu, ieși la plimbare cu un prieten, alege să urci pe scări în loc să iei liftul, coboară cu o stație mai devreme din autobuz sau mergi cu animalul de companie în parc;
• Crește treptat intensitatea mersului. La fiecare 3-4 săptămâni, mărește durata și intensitatea mersului pe jos;
• Fă pauze la birou. Ridică-te din oră în oră pentru o scurtă plimbare, fie și până la baie.

Citește și: O activitate banală ar putea ține la distanță bolile. Dacă faci acest lucru zilnic vei putea scăpa de riscuri

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.