Urmărește A1 pe DiscoverRomânia este în stare de alertă! Situaţie extrem de gravă la nivelul sistemului de sănătate! Producătorii de medicamente trag un mare semnal de alarmă! Pacienții care folosesc aceste medicamente sunt în pericol
Asociația producătorilor de medicamente avertizează că milioane de pacienți sunt în pericol. APMGR susține că soarta a milioane de pacienți români care folosesc medicamente ieftine este în pericol.
Taxa de clawback impune producătorilor de medicamente - nu distribuitorilor și nici farmaciilor - să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări.
Potrivit APMGR, lipsa de interes a autorităţilor faţă de aplicarea taxei de clawback diferenţiat pune în pericol soarta a milioane de pacienţi români care folosesc medicamente ieftine.
Clawback-ul are o definiție complicată: este impozitarea cu 70 de procente a oricărei sume care depășește volumul de vânzări de medicamente aferent anului 2009. La cei 70% se adaugă încă o taxă, cuprinsă între 5% și 12%, la volumul total al vânzărilor.
Scăderea prețurilor la medicamente aplicată din 2015, după un ordin care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2009, a fost mișcarea prin care producătorii de medicamente plătesc până la 25% din cifra de afaceri pentru clawback.
Astfel, APMGR trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia extrem de gravă la nivelul sistemului de sănătate în contextul în care alte mii de medicamente vor dispărea în 2019 şi multe linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) acuză autorităţile că ignoră soluţia calculului diferenţiat al taxei clawback, în ciuda dispariţiei a mii de medicamente ieftine şi a studiilor de impact care susţin validitatea acesteia.
APMGR şi PRIMER atrag atenţia că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor dispărea în 2019, linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise, iar dispariţia unor medicamente esenţiale va genera o reală problemă de siguranţă naţională, în cazul unei calamităţi.
„Consecinţele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Finanţe care ignoră o soluţie viabilă, cu costuri zero pentru bugetul de stat, dar cu efecte benefice pentru pacienţi şi pentru industria producătoare de medicamente generice”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR.
Calculul diferenţiat al taxei clawback, propus de către APMGR, a fost validat prin studiile de impact realizate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi considerat o soluţie viabilă, care ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18,57% ȋn trimestrul al patrulea al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de către CNAS ȋn situaţia în care modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este de doar 1%, iar impactul asupra colectării fondurilor la Bugetul de Stat ar fi aproape de zero (aproximativ 7.000 lei pe lună).
„Nu cerem ca medicamentele generice să fie favorizate, cerem să se aplice un calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienţilor, care să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. În acest moment, medicamentele cu preţ redus sunt penalizate în România”, a declarat Adrian Grecu.
Deoarece taxa clawback se aplică la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, o taxă clawback la nivelul de 29% ajunge să reprezinte 41% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei.
Acest lucru duce la dispariţia medicamentelor ieftine pentru că producătorii nu pot continua să le fabrice în pierdere. În cazul Cisplatin (50 mg), medicament esenţial în schema de tratament a unor afecţiuni oncologice, preţul de decontare este 23,94 de lei, iar preţul de producţie atinge 38 de lei.
„Degeaba tratăm bolnavii cu medicamente scumpe, dacă ei nu găsesc Cisplastina de care au nevoie în aceeaşi schemă de tratament”, declarat Adrian Grecu.
Dragoş Damian, directorul executiv al PRIMER, avertizează că, la un nivel al taxei clawback de 29%, medicamente foarte folosite în România pentru boli cardiovasculare sau hipertensiune arterială, precum Metropololul (care tratează 940.000 pacienţi pe lună), Indapamida (867.000 pacienţi pe lună) sau Enalapril (490.000 pacienţi pe lună) vor ajunge să fie produse în pierdere, nivelul acesteia variind între 10% şi 60% din preţul de vânzare.
APMGR şi PRIMER atrag atenţia că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către tratamente inovative, care tratează câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele ieftine. De exemplu, statul cheltuie doar 6,2 milioane lei pentru tratarea a 2,5 milioane de români cu medicamente care costă până în 10 lei şi 28,3 milioane lei pentru tratarea a 1.200 de pacienţi cu medicamente care costă peste 13.000 de lei. În schimb, taxa clawback este aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor scumpe, spune Capital.
