Antibioticele distrug nu doar bacteriile patogene din organism, ci și flora intestinală benefică, esențială pentru digestie. Din această cauză, pot apărea efecte secundare precum greața, diareea, balonarea, indigestia, durerile de stomac sau scăderea apetitului.
Pentru a reduce aceste neplăceri, este important să acorzi atenție alimentației pe parcursul tratamentului cu antibiotice. Aceasta are un rol esențial în refacerea echilibrului intestinal și susținerea sistemului digestiv.
Ce este recomandat să mănânci când iei antibiotice
Unele alimente pot reduce eficiența tratamentului sau pot agrava efectele secundare, în timp ce altele pot sprijini refacerea florei intestinale și vindecarea. Alimentele de evitat sunt cele procesate, prăjite și bogate în zahăr sau grăsimi nesănătoase. Acestea sunt greu de digerat și pot suprasolicita sistemul digestiv deja afectat de antibiotice. Zahărul rafinat „hrănește” bacteriile patogene din intestin și accentuează dezechilibrul produs deja de medicamente.
Pe durata tratamentului cu antibiotice, avem nevoie de alimente ușor de digerat și care susțin refacerea florei intestinale benefice. Iată ce este recomandat să mănânci:
Alimente bogate în fibre
Alimentele vegetale integrale conțin fibre prebiotice care hrănesc bacteriile benefice din microbiomul intestinal. Acestea pot ajuta la refacerea echilibrului florei intestinale după un tratament cu antibiotice, conform Medical News Today.
Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele sunt surse de prebiotice. Cele mai recomandate sunt:
- varza
- anghinarea
- mazărea
- ceapa
- usturoiul
- legumele cu frunze verzi
- sparanghelul
- fasolea
- cerealele integrale (secara, ovăzul și orzul)
- bananele
- fructele nucifere (migdale, caju, alune de pădure)
Consumul unei cantități mari de fibre poate încetini absorbția unor antibiotice în intestin. Pentru a preveni această problemă, lasă un interval de una-două ore între administrarea antibioticelor și mesele bogate în fibre.
Citește și: Ce se întâmplă când consumi fructe oleaginoase zilnic. Efectele pe care le pot avea asupra organismului
Alimente fermentate
Alimentele fermentate conțin microorganisme benefice vii (probiotice) care ajută organismul în lupta cu bacteriile patogene. Este important să alegi produse nepasteurizate, deoarece tratamentele termice distrug aceste microorganisme benefice.
Cele mai bune surse de probiotice sunt:
- iaurtul natural (preferabil cu mențiunea „culturi de bacterii vii”)
- chefirul și laptele bătut
- murăturile în saramură (castraveți, gogonele, varză murată), doar nepasteurizate
- varza murată
- brânzeturile maturate
- borșul de tărâțe
- unele preparate asiatice: supa miso, tempeh, kimchi
Citește și: Cum îți pot îmbunătăți probioticele sănătatea. Ce beneficii pot oferi
Alimente ușor de digerat
Alimentele simple, fără grăsimi sau condimente puternice, sunt mai bine tolerate pe parcursul tratamentelor cu antibiotice. Acestea reduc stresul asupra sistemului digestiv și previn efecte neplăcute precum greața sau diareea. Dacă ai deja astfel de simptome, alimentele ușoare sunt bine tolerate.
Exemple de alimente ușor de digerat includ:
- orez alb fiert
- cartofi copți sau fierți
- morcovi și dovlecei fierți
- banane
- mere coapte
- supe de legume
- pui fiert sau gătit la abur
- pește slab
- pâine prăjită
- biscuiți simpli
- iaurt natural
Ai voie să bei lapte când iei antibiotic? Dar iaurt?
Laptele și alte produse lactate pot interfera cu absorbția unor antibiotice, reducându-le eficiența. Două clase de antibiotice își pot pierde din eficacitate atunci când sunt administrate simultan cu produse lactate: tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină, limeciclină, metaciclină, etc.) și fluorochinolonele (ciprofloxacină, levofloxacină, etc.).
Lactatele conțin calciu și alte minerale care se leagă chimic de moleculele acestor antibiotice în stomac și intestin, formând compuși insolubili numiți chelați. Aceștia sunt prea mari pentru a fi absorbiți prin peretele intestinal, astfel că antibioticul poate trece prin sistemul digestiv fără a mai ajunge în sânge.
Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să eviți complet consumul de lactate pe parcursul unui tratament cu antibiotice. Iaurtul este chiar recomandat datorită bacteriilor benefice pe care le conține, în principal Bifidobacterium și Lactobacillus. Acesta menține echilibrul florei intestinale și poate reduce riscul de diaree asociat antibioticelor.
Dacă iei un antibiotic din cele două clase menționate, recomandarea este să eviți consumul de lapte și alte produse lactate (inclusiv înghețată) cu două ore înainte și cu alte două ore după administrarea lui. Laptele în cantitate mică nu afectează semnificativ absorbția acestor medicamente.
Citește și: Alimente bogate în fibre care reglează nivelurile zahărului din sânge. Cum îți pot îmbunătăți sănătatea
Antibioticele și cafeaua
Unele antibiotice pot intensifica efectul cofeinei din cafea, ceai, cola sau băuturi energizante. În special tetraciclinele și fluorochinolonele încetinesc metabolizarea cofeinei, iar acumularea ei în sânge îi poate intensifica efectele. Combinarea acestor antibiotice cu băuturi care conțin cofeină poate cauza palpitații, nervozitate și insomnie.
Un studiu publicat în 2017 a constatat că băuturile cu cofeină pot influența și eficiența antibioticelor. În anumite cazuri, cofeina potențează efectul acestora, ceea ce ar putea duce la apariția unor reacții adverse nedorite. Pentru a evita aceste riscuri, autorii studiului recomandă limitarea cantității de cofeină consumate pe durata unui tratament cu antibiotice, în special din băuturi energizante.
Dacă urmează să iei un antibiotic, cel mai indicat este să discuți cu medicul despre renunțarea la cofeină. Chiar dacă cele două nu interacționează, cafeaua poate irita stomacul, agravând problemele digestive cauzate de antibiotice.
Citește și: Avertisment medical. Când e periculos să administrezi antibiotice copiilor. Informații pentru părinții
Ce se întâmplă dacă bei alcool când iei antibiotic
Consumul de alcool poate reduce eficiența tratamentului cu antibiotice și crește riscul apariției unor efecte secundare neplăcute.
Ficatul metabolizează atât alcoolul, cât și medicamentele, iar enzimele de care dispune sunt limitate. Drept urmare, poate fi afectată viteza cu care este procesată fiecare substanță. Când antibioticul se acumulează în organism, crește riscul de toxicitate hepatică și efecte secundare. Când concentrația de alcool din sânge crește, o substanță numită acetaldehidă începe să se acumuleze în organism. În cantitate mare, acetaldehida provoacă efecte adverse precum greață și vărsături.
Consumul de alcool poate reduce eficiența anumitor antibiotice. Eritromicina și doxiciclina, două antibiotice comune, pot deveni mai puțin eficiente când bei alcool. Metronidazolul și tinidazolul sunt alte două antibiotice care nu ar trebui combinate niciodată cu alcool, conform Alcohol and Drug Foundation. Combinația poate cauza reacții adverse precum:
- amețeli;
- somnolență;
- dureri de stomac;
- dureri de cap;
- greață;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
- bufeuri.
Pentru a preveni aceste reacții, se recomandă să eviți alcoolul încă 48 de ore după ce ai terminat tratamentul cu metronidazol și 72 de ore după tinidazol.
În general, cel mai sigur este să nu consumi deloc alcool pe durata unui tratament cu antibiotice.
Antibioticul - după masă sau pe stomacul gol?
Momentul administrării antibioticelor depinde de tipul de antibiotic prescris. Dacă nu le iei când ar trebui, riscul de efecte secundare precum greață, diaree sau vărsături este mai mare. În plus, administrarea incorectă poate crește riscul de a dezvolta rezistență la antibiotice, potrivit Antibiotic Research UK. Rezistența la antibiotice poate face ca infecțiile viitoare să devină mai greu de tratat.
În unele cazuri, administrarea antibioticelor împreună cu alimente poate ajuta la reducerea disconfortului gastric. De exemplu, doxiciclina este mai bine tolerată când este luată în timpul mesei. Totuși, regula nu este valabilă pentru toate antibioticele. Altele, precum tetraciclina sau flucloxacilina, ar trebui administrate pe stomacul gol pentru a fi eficiente.
Iată când este recomandat să iei antibioticul, în funcție de tipul lui:
- Pe stomacul gol (înainte de masă): penicilină, flucloxacilină
- După masă: metronidazol, trimetoprim, doxiciclină, nitrofurantoin
- Fără restricții (înainte sau după masă): amoxicilină, ciprofloxacină
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Sindromul privitului la calculator: Ce este, ce simptome are și cum îl poți preveni... Tinctura de nuci verzi. Beneficii și recomandări...
