Ce trebuie să faci dacă ai fost mușcat de o viperă. Care sunt semnele și cum se acordă primul ajutor

Urmărește A1 pe Discover

Mușcătura de viperă este o urgență medicală care necesită intervenție rapidă și corectă. Deși în România nu toate mușcăturile de viperă sunt letale, tratamentul prompt și corect poate preveni complicații grave, uneori fatale. Viperele sunt cele mai periculoase șerpi din fauna României, fiind întâlnite mai ales în zonele montane și deluroase, în special vara, când sunt mai active.

Ce trebuie să faci dacă ai fost mușcat de o viperă. Recomandările specialiștilor

Odată cu încălzirea vremii și startul sezonului de drumeții, salvamontiştii reiau recomandările pentru turiştii muşcaţi de viperă în timpul drumeţiilor montane şi fac o serie de recomandări, transmite news.ro.

Comisia Medicală Salvamont România a transmis recomandări pentru turiştii care sunt muşcaţi de vipere. Specialiştii prezintă manifestările clinice ale muşcăturii de viperă, precizând că acestea depind de mai mulţi factori: cantitatea de venin injectat, localizarea muşcăturii, starea de sănătate a victimei.

Citește și: Un român rătăcit în munți a sunat la 112, dar salvatorii nu se așteptau la ce au găsit acolo. Descoperirea i-a uimit și pe ei

”Veninul poate să ducă la apariţia unor efecte atât locale, cât şi sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) şi la vârstnici”, au transmis salvamontiştii.

Semne şi simptome ale muşcăturii de viperă:

locale - urme ale muşcăturii, edem (umflare) local, flictene (vezicule) hemoragice;

sistemice (generale)- febra, transpiraţii, greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie (leşin), dificultăţi de respiraţie, durere toracică, convulsii, comă, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, şoc anafilactic (edem al feţei, limbii, căilor aeriene, dificultăţi de respiraţie, şoc – tensiune arterială prăbuşită, puls periferic nepalpabil).

Clasificarea muşcăturilor de viperă după gradul de toxicitate:

Gradul 0 (fără reacţie toxică) - urme ale muşcăturii, fără edem (umflare) local.

Gradul 1 (reacţie toxică minimă) - edem (umflare) local în jurul muşcăturii, fără reacţie sistemică.

Gradul 2 (reacţie toxică moderată) - edem al întregului membru muşcat, reacţie sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).

Gradul 3 (reacţie toxică severă) - edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de şoc, hemoragii sau alte reacţii sistemice.

Citește și: Asociația Pentru Protecția Consumatorilor atrage atenția în privința micilor înainte de 1 mai: „Mititei cu aromă de carne”

Măsurile de prim ajutor dacă ai fost mușcat de vierpă constau în:

• Liniştirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi aşezat întins pe spate (sau în poziţie laterală de siguranţă, dacă este inconştient) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al şarpelui
• Apelarea Numărului Unic de Urgenţă 112 sau a Dispeceratului Naţional Salvamont - 0372126668, pentru a anunţa evenimentul şi a oferi detalii asupra stării victimei şi a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
• Se curăţă plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată;
• Se scot eventualele inele, brăţări sau altele asemenea de la nivelul membrului muşcat deoarece, în caz de apariţie a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acţiona ca un garou;
• Proximal de plaga muşcată se aplică un pansament cu o faşă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulaţia sanguină arterială, cât să se poată introduce un deget sub bandaj;
• NU se practică incizii sau cauterizări la nivelul muşcăturii, NU se „stoarce” plaga, NU se recomandă aplicarea de gheaţă sau garou, NU se aplica diverse substanţe sau curent electric la nivelul plăgii, NU se încearcă capturarea şarpelui, NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspiraţie a veninului, NU se aspiră veninul cu gura;
• Membrul muşcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracţiile musculare care favorizează circulaţia limfatică; membrul respectiv va fi menţinut în poziţie neutră sau mai jos decât nivelul cordului şi nu mai sus decât acesta;
• Şocul anafilactic se tratează de urgenţă prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim - ajutor (daca persoana se cunoaşte cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină, este utilă şi administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate şi în reacţiile anafilactice mai uşoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe - şoc anafilactic);
• În caz de instalare a stopului cardio-respirator, se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;
• Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla);
• Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever.

+1

Mai multe fotografii

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările