- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Cînd vine vorba de sănătate, niciodată nu fac lucruri după ureche. Pun întrebări speciaștilor și răspunsurile le împărtășesc cu voi. Cum deosebim viroza de gripă, cînd trebuie să facem vaccin, cine nu are voi să se vaccineze, cum trebuie să mîncăm și cât trebuie să dormim, are vitamina D vreun efect în întărirea imunității?
Întrebări pe care le-am adresat doamnei doctor Mela Stanculete, Concierge Doctor la Clinica Intermedicas, medic cu dublă specializare – medicină de familie și medicină generală.
Să definim, clar, de la început, cum facem diferenţa între o viroză şi o gripă.
- Sunt amândouă tipuri de infecţii virale. Diferenţa, cu certitudine, se face doar prin analize de laborator, prin detectarea virusurilor gripale, dar arareori este nevoie în practica clinică. În general, trebuie să ne orienteze către diagnosticul de gripă evoluţia spre agravare sau simptomele foarte intense cum ar fi febra foarte mare asociată cu stare generală foarte alterată, durerile musculare. Da, aceste simptome pot exista şi în alte tipuri de viroze. Atunci când există dubiu de diagnostic, medicul, în urma consultaţiei, va decide necesitatea de a face sau nu testele antigripale pentru că, în majoritatea situaţiilor, gripa nu are nevoie de tratament antiviral, ci de tratamentul simptomelor. Şi-atunci, testarea este doar cu notă informativă până la urmă, ca rezultat.
Ce putem face pentru a preveni virusurile?
- Ceea ce e bine să facem, în general, pentru a preveni infecţiile. Să avem o viaţă echilibrată, echilibrată alimentar, în sensul de a mânca, de a nu sta nemâncaţi, de a avea un minimum de trei mese pe zi, un aport de nutrienţi, şi macro şi micronutrienţi echilibraţi după toate principiile nutritive, să facem exerciţiu fizic regulat, să ne îmbrăcăm adecvat vremii respective şi să nu ne forţăm norocul. În sensul în care, dacă simţim că ne încearcă o viroză, să nu plusăm prin a umbla dezbrăcaţi, a face efort fizic foarte intens sau a intra în colectivităţi unde sunt oameni cu simptome de viroze deja.
Când este recomandat să facem vaccinul antigripal?
- Ca perioadă de timp, vaccinul antigripal este recomandat oricând în prevenţie, indiferent că a început sau nu sezonul de gripă. Epidemia de gripă nu are o perioadă fixă a anului. Este adevărat că, de cele mai multe ori, se instalează în ianuarie, însă există cazuri sporadice, adică rare, şi înainte de ianuarie. Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de vaccinare antigripală sunt începând cu a doua jumătate a lunii octombrie. Dar, repet, inclusiv în luna ianuarie este binevenit vaccinul antigripal.
Cine nu îşi poate face vaccinul?
- În sensul de contraindicaţii medicale, există contraindicaţiile medicale relative, adică cele care sunt relative la durata de timp sau trebuie nuanţate de către medic, şi contraindicaţiile absolute. Una din contraindicaţiile relative este boala febrilă. În timpul unei infecţii, nu facem vaccin antigripal dacă infecţia respectivă este febrilă. Dar cel mai înţelept este ca şi atunci când nu este cu febră, dar avem o infecţie respiratorie, de exemplu, sau o infecţie urinară, să nu facem vaccinul antigripal, să-l amânăm până la stingerea episodului infecţios. O altă contraindicaţie relativă este alergia incertă la ouă. Toate vaccinurile, inclusiv cel antigripal, sunt preparate pe ouă embrionate. Dacă o persoană are alergie dovedită la ou, atunci are contraindicaţie absolută. Dacă însă, uneori, din când în când, aleatoriu aparent, face erupţii cutanate când mănâncă ouă, nu înseamnă alergie propriu-zisă la ou. Şi atunci decizia dacă acea persoană poate fi sau nu vaccinată trebuie să fie luată de către medic. Contraindicaţiile absolute sunt bolile cu deficit imunitar. Vorbim de anumite boli cu deficit imunitar foarte mare: marile tulburări de coagulare (bolile cu tulburări foarte severe de coagulare), insuficienţele de organ, insuficienţa hepatică acută, evident în plină glorie, deci nu induficienţele cronice, insuficienţa renală acută. Şi mai există nişte afecţiuni rare, unele sunt de tip autoimun, altele degenerativ, de exemplu Miastenia Gravis, bolile demielinizante la care decizia de vaccinare trebuie luată exclusiv de către medic şi cu mare reţinere.
Ce măsuri suplimentare de igienă recomandaţi în această perioadă?
- De ce să fie suplimentare? Sunt măsurile general valabile de igienă corporală zilnică, de igiena mâinilor înainte de a mânca, după ce mergem la toaletă, de igienă obişnuită a suprafeţelor, însemnând suprafeţele de lucru, de mişcare, a-ţi spăla hainele, a-ţi curăţa biroul, a-ţi spăla vasele.
Are dieta vreo importanţă în prevenţia, respectiv tratarea acestor tipuri de afecţiuni?
- Da, ca şi în alte boli infecţioase. Echilibrul nutriţional este un factor generos în a ne apăra împotriva infecţiilor, implicit a virozelor. Când spun echilibru, înseamnă desigur, cum spuneam mai devreme, şi macronutrienţi şi micronutrienţi. De dorit este să avem aport zilnic de legume proaspete şi fructe proaspete.
A circulat pe Facebook un link devenit viral care spunea că Vitamina D este vitală pentru prevenţia gripei, fiind considerată chiar mai eficientă decât vaccinul. Cât de importantă este, de fapt, Vitamina D?
- Vitamina D este foarte importantă, dar nu în această privinţă. Nu înseamnă că nu are niciun rol, dar are un rol absolut auxiliar în cascadele imunităţii. Sunt tot felul de studii de laborator care ne arată cu precizie rolul Vitaminei D în diferite procese, de la enzimatice până la imunologice, însă nu există o dependenţă, aşa cum a fost numită în această întrebare, vitală, ci chiar minoră.
Cât de important este somnul în orice proces de vindecare şi de ce?
- E foarte important. Somnul înseamnă foarte multe lucruri, inclusiv orientarea preferenţială metabolică şi refacere de energie. Nu trebuie să dormim puţin sau mai puţin decât este sănătos. Pentru un adult se consideră că un minim de 6 ore de somn în 24 de ore este suficient. Dar trebuie să fie cam în acelaşi interval de timp în fiecare noapte, să nu fie diferenţe foarte mari şi să fie legate cele şase ore. Sigur, sunt oameni construiţi să doarmă mai mult şi oameni construiţi să doarmă mai puţin. Cu alte cuvinte, în prevenţia virozelor este preferabil să nu ne privăm de somn. Dar nu înseamnă că trebuie să dormim excesiv.
Mai multe articole ale Cristinei le gasiti pe www.fifistie.ro
Sfaturi pentru a linisti un bebelus cand plange. Fenomenul witching hour...
