- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Comparativ cu Sumatra, Java, Borneo, Papua-Noua Guinee, Bali e o insula mica a arhipelagului. Trei milioane de oameni stransi intre tarmurile masurand in linia dreapta cat un judet cu 120 km lungime si 80, latime. Un taram din cealalta parte a pamantului, numit in ghidul turistic "insula Paradisului"!
Raiul cu miros de santal
"Unitate in diversitate" e eticheta ei din exemplelele specialistilor in socio-uman. Iar biologii numesc "biodiversitate" minunile mediului sau natural. 
"Vegetatia de jungla" - invatata la geografie - patrunde pe strazile ai in gradinile asezarilor din Bali. Singure rasar si infloresc orhidee uriase, pe ziduri vezi loturi in ochiurile de apa, rodesc papaya, bananierii ai "fructele pasiunii".
Cu un vocabular din citeva cuvinte englezeati te faci inteles in hotel, pravalii ori restaurante. Pretutindeni insa vei fi atent sa nu calci micile cosulete din frunze cu ofrande pentru zei.
Intotdeauna betisoare de santal aprinse linga flori, fructe si dulciuri. In orice loc, moment si imprejurare, cred balinezii, vreunul dintre multii lor zei iti poate impiedica ori ajuta "karma".
Dupa India, balinezii sunt cea mai mare comunitate hindusa din lume. Agama Tirtal ("stiinta apei binecuvintate") se numeate credinta lor ce-a adaptat riturile panteiste ale religiei budiste la specificul istoriei si civilizatiei locale. In Bali, zeii sint pretutindeni, in arbori, vant ori valuri.
Gusturi culinare
Dintre ofertele turistice locale, mai mult decit a vizita rezervatii de corali ori vulcani, plimbari pe spinari de elefanti ori scufundari dupa perle, ispititor este "cursul de bucatarie balineza". Ori te poti multumi sa lauzi, cu orice ocazie, savoarea mancarurilor din Bali.
Din cauza caldurii si muncii fizice facute in aerul fierbinte ai umed, traditional oamenii mancau de doua ori pe zi - dimineata ai seara. Dimineata, ce ramane din cina. Se gateste zilnic. Orezul este totdeauna felul principal.
Numarul platourilor din jurul lui, indica bunastarea familiei. Saracul minca orez cu ceva. De obicei, orez cu "tempe", adica tofu (soia fermentata) prajit, cu usturoi, in ulei. Un platou de legume inseamna mai bine. Ouale se consuma mult. Iar fructele nu se mai pun. Cresc pretutindeni.
Uleiul si zaharul se extrag aici din palmier. Pentru dulciuri se foloseste nuca de cocos - in insula Java e preferat laptele, pe cind in Bali, in varianta rasa.
Mai multe sarbatori ca zile lucratoare
Din octombrie pana in aprilie curg ploile, iar oamenii nu pot munci din aceasta cauza. Cantecul si dansul, in colectivitate, ii echilibreaza. De altfel, si din aceste cauze, in Bali sarbatorile sint mai multe decit zilele lucratoare.
Din punct de vedere demografic, cuplurile indoneziene au acum doar unul sau doi copii. Mai rar, familie cu trei. Sukarno, liderul ce-a declarat in 1945 "independenta republicii Indonezia", fiind primul ei presedinte, a impus ai reforma demografica, bazata pe educatia planning-ului familial si propaganda pro-contraceptive.
Din civilizatia balineza veche s-a preluat bogatia ritualurilor ce impun prezenta integrala a comunitatii.
Fiecare sat are acum propria-i formatie artistica. Festivalul cintecului si dansului din Bali tine o luna in fiecare vara, anul acesta fiind inscrise 1300 formatii.
Repetitiile lor sint integrate ritmurilor sociale. Fiecare ritual de incinerare e o festivitate artistica, ce dureaza in functie de statutul social al decedatului. Procesiunea presupune, uneori, saptamini de muzica, dans si ofrande aduse celui care paraseste aceasta lume de catre fiecare cunoscut al sau.
Repere balineze
De prin anii 30 atrasese insula Bali atentia "lumii civilizate". Cu expozitia coloniala din 1931, organizata la Paris, a inceput exodul artistilor europeni ai americani care lanseaza noua moda a "exotismului". O destinatie importanta in traseele tinerilor hippie, spre practicile hinduse, ajunge Bali dupa anii 60.
Din frumusetea aparte a balinezilor atrage supletea (cu exceptia unor studenti amatori ai fast-food-urile nou aparute) si... zimbetul.
Dantura stralucitoare e si efect al durerosului ritual de initiere spre lumea adultilor. Intr-o ceremonie cu ospat, muzica si dans, in vazul intregii comunitati, brahmanul pileste in trei reprize, dar fara anestezie, incisivii ai caninii din maxilarul superior.
Inlaturarea imperfectiunii dintilor simbolizeaza debarasarea de lumea animala ai spiritele rele ale lacomiei, trufiei, nerabdarii, geloziei, urii ai desfraului.
Balinezul adult de acum mai pastreaza doar raul fricii de fantome si spirite rele ascunse in pisici, corbi si ... femeile goale! Purificati si ocrotiti cu astfel de ritualuri si credinte, nu-i de mirare ca "descoperitorii" olandezi au laudat blandetea, onestitatea ai dispozitia placuta a bastinasilor.
Bun venit pe Insula Paradisului! De oriunde-ar fi, turistul e intampinat de balinezi cu zambet larg, petreceri si haine de sarbatoare. In vesnica verdeata, caldura si frumusete, cel putin prin starea de muritori, in raiul ei, suntem cu totii egali!
Citeste si Jurnalul National
Foto: bali-photographer.net, Hepta
Singapore, orasul care se intrece cu timpul... Napoli, orasul unde s-a inventat pizza...
