Imola, 1 Mai 1994, ora locală 14:18. Acel weekend de curse, Marele Premiu de la San Marino, a fost și va rămâne cel mai negru din istoria Formulei 1. În cel de-al 7-lea tur de circuit, la 14:18, triplul campion mondial Ayrton Senna, probabil unul dintre cei mai talentați piloți de F1 din toate timpurile, a pierdut controlul monopostului Williams-Renault pe virajul Tamburello și s-a lovit violent de parapet, cu circa 220 km/h. A fost dus în stare critică la spital, dar șansa nu i-a surâs. Cu o zi înainte, în calificări, debutantul Roland Ratzenberger și-a pierdut viața, după ce a percutat într-un zid de protecție cu peste 300 km/h. Iar weekend-ul de curse a fost marcat și de o serie de incidente și alte accidente grave.
A fost nevoie de moartea unei legende, pentru a se schimba regulile jocului. Din 1994 și până în prezent, niciun pilot nu și-a mai pierdut viața în "Marele Circ". Designerii, inginerii, mecanicii și medicii au lucrat și lucrează continuu la creșterea siguranței, schimbând și îmbunătățind permanent de la căști, costume și mașini, pănă la arhitectura pistelor.
Astăzi, monoposturile sunt capabile să protejeze pilotul la ciocniri produse la viteze de peste 300 km/h. Pilotul este protejat de o celulă de siguranță din fibră de carbon, ce trebuie să reziste atât la impact, cât şi la penetrarea cu obiecte ascuţite, provenite în urma unei ciocniri. Roţile sunt legate de mașină cu cabluri speciale, pentru ca, în caz de accident, să nu mai sară care încotro și să provoace alte incidente. Iar rezervorul de combustibil nu mai este din metal, ci din materiale speciale, cu rezistenţă mare la rupere, ce nu produc scântei, prevenind astfel producerea incendiilor. De asemenea, piloții sunt obligați să poarte costume ignifuge speciale, precum și un "jug" (HANS - Head and Neck Support) pentru protejarea zonei gâtului în caz de impact.
Circuitele au suferit şi ele modificări importante. Pereţii din beton au fost înlocuiţi sau îmbrăcați cu ziduri din pneuri, virajele sunt secondate, în general, de zone largi de degajare și asfaltul pistelor este mai abraziv, pentru a ajuta frânarea.
Toată această încrâncenare privind siguranța a prins aripi dupa weekend-ul negru de la Imola. Sirul incidentelor a început pe 29 aprilie 1994, când, în calificări, Rubens Barrichello a pierdut controlul monopostului Jordan şi a suferit un accident spectaculos, dar a supraviețuit. A doua zi, Ratzenberger, pilotând o maşină Simtek, a murit după ce monopostul său s-a izbit violent de un parapet la peste 300 km/h. Iar în ziua cursei, 1 mai 1994, MP al San Marino a fost întrerupt imediat după start, în urma unei coliziuni între Lotus-ul pilotat de Pedro Lamy şi Benetton-ul lui JJ Lehto. Fragmentele desprinse din cele două maşini au rănit şapte spectatori şi un poliţist. Cursa a fost reluată după 5 tururi în spatele safety-car-ului, dar, în turul 7, Senna nu a mai putut aborda virajul Tamburello, intrând drept într-un parapet. Senna a fost transportat la spital în stare critică și cursa a repornit. Dar nu fără incidente. Un mecanic Ferrari a fost lovit grav la boxe de maşina Minardi pilotată de Michele Alboreto, după ce acesta a accelerat în urma terminării schimbului de pneuri.
Apoi, MP al San Marino a fost câștigat de actualul septuplu campion mondial Michael Schumacher, care, de peste 4 luni, se află în comă, în urma unui accident la schi. Nici în ziua de astăzi nu se știe exact însă cauza accidentului lui Senna, dacă coloana de direcție a cedat înainte sau în urma impactului.
La sfârșitul acestei săptămâni, la 20 de ani de la dispariția prematură a lui Senna, sunt programate 4 zile de comemorare la Imola. Circuitul îşi va deschide porţile, iar fanii vor putea efectua tururi de pistă cu maşinile sau motocicletele personale. Vor fi organziate curse de karting, dar şi o cursă de ciclism. În zona boxelor, vizitatorii vor găsi simulatoare de pilotaj şi pot participa la concursuri de modele radiocomandate şi de maşini cu pedale pentru copii. Iar în cadrul Muzeului Checco Costa vor fi expuse toate maşinile ce i-au aparţinut marelui pilot brazilian.
