Deloitte România despre fiscalizarea bacşişului: Pot apărea dificultăţi la nivelul operatorilor economici vizaţi de această măsură

Urmărește A1 pe Discover

Fiscalizarea bacşişulului, propusă de autorităţi, poate aduce în practică dificultăţi la nivelul operatorilor economici vizaţi de această măsură, spun reprezentanţii Deloitte România, care precizează că, similar cu prevederile primei ordonanţe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici.

Odată cu sezonul estival, au reapărut şi discuţiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacşişului.

Potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentând bacşişul încasat în sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse între 750 de milioane şi 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajaţilor.

Recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice un proiect de modificare a OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care introduce noi reglementări legate de fiscalizare a sumelor provenind din bacşiş.

"În practică pot apărea însă şi dificultăţi la nivelul operatorilor economici vizaţi de această măsură. Similar cu prevederile primei ordonanţe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici. Astfel, dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacşiş va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajaţi, situaţia se schimbă în cazul principalilor jucători vizaţi de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activităţi HoReCa, precum şi în cazul microîntreprinderilor", spun Andreea Vlad, manager Servicii Fiscale, şi Robert Ionescu, consultant senior Servicii Fiscale, Deloitte România.

Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează şi plătesc impozitul specific pentru această industrie, menţionarea bacşişului pe bon ar putea genera obligaţii fiscale suplimentare.

"Mai precis, venitul generat de încasarea bacşişului va trebui reflectat separat în contabilitate şi va reprezenta un venit din alte activităţi (altele faţă de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuşi, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacşişului către angajaţi, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activităţi (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activităţii de bază (HoReCa)", spun reprezentanţii Deloitte România, vorbind de potenţialele dificultăţi în practică .

Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obţinute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situaţie ar putea fi evitată prin introducerea în legislaţia fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.

"În concluzie, iniţiativa este oportună, dar, odată cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăţilor", adaugă ei.

Aşa cum se menţionează şi în nota de fundamentare, legiferarea bacşişului este o măsură aşteptată, în condiţiile în care vorbim de sume încasate, dar nefiscalizate la nivelul angajaţilor.

"Totodată, la acest moment, acestea nu figurează contabil la nivelul operatorilor economici, iar clienţii, persoane juridice sau PFA, nu au posibilitatea de a deduce sumele aferente, în lipsa unui document justificativ", spun ei.

Reprezentanţii Deloitte România spun că o astfel de reglementare aduce o serie de avantaje, cum ar fi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii.

"Reglementarea bacşişului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sectorul HoReCa, facilitând astfel, spre exemplu, obţinerea unui credit bancar. Cu toate acestea, pentru angajaţii care nu activează în domeniul HoReCa, dar care pot primi de asemenea bacşiş, fără ca angajatorii lor să fi optat pentru fiscalizarea acestor sume, tratamentul poate fi unul discriminatoriu. De asemenea, vor creşte veniturile încasate la bugetul de stat. Probabil cea mai avantajată parte ar fi statul, sumele din bacşiş fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro", mai spun aceştia.

Controlul mai bun al sumelor încasate la nivelul societăţilor este un alt beneficiu al fiscalizării bacşişului. O eventuală impozitare a bacşişului ar însemna şi un control mai bun din partea societăţilor în privinţa distribuirii acestor sume către angajaţi, dar şi o reducere a riscurilor în cazul unui control ANAF, dacă se constată diferenţe între sumele existente în casierie şi cele marcate pe casa fiscală.

Noul proiect legislativ defineşte bacşişul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante şi 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Pentru ceilalţi operatori economici, ce nu se încadrează în categoriile menţionate mai sus, textul de lege lasă la latitudinea acestora posibilitatea evidenţierii bacşişului pe bonul fiscal şi implicit a aplicării prevederilor legislative aferente.

Bacşişul ar urma să fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Astfel, potrivit prezentului text de lege, clienţii pot achita bacşişul şi prin intermediul cardului.

Spre deosebire de prevederile OUG nr. 8/2015, ce reglementau evidenţierea bacşişului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii acestuia pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate. Mai mult, clientului îi va fi înmânată în prealabil o notă de plată prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacşişului oferit, acesta fiind cuprins între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii. Procedura şi modalitatea de distribuire integrală a acestor sume rămâne în sarcina angajatorului, care este obligat să întocmească un regulament intern în acest sens. Nu sunt precizate alte detalii cu privire la termenele până la care angajatorii trebuie să distribuie aceşti bani către angajaţi (zilnic, aşa cum se întâmplă în prezent, sau la perioade mai lungi).

Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fiscal, fiind calificate ca venituri din alte surse.

Se pare ca experienţa anului 2015 a contat de asemenea în rescrierea textului de lege, o parte din obligaţiile excesive reglementate la acel moment, precum obligaţia întocmirii registrului de bani personali, fiind eliminate în prezentul proiect legislativ.

Sursa : news.ro