Urmărește A1 pe DiscoverÎnfiinţată cu cinci ani în urmă, ca parte a Ministerului de Finanţe al Franţei, La French Tech numără în prezent 48 de comunităţi în întreaga lume şi peste 30 în Franţa.
De asemenea, în cadru forumului, a fost acordat premiul de cooperare franco-român către compania Kalizea Boromir, un joint-venture franco-român care a investit în reabilitarea unei mori de porumb la Slobozia, o investiţie de 5 milioane de euro.
Board-ul la French Tech România include în prezent zece membri, inclusiv investitori şi directorul executiv al CCIFER, şi este prezidat de Grégoire Vigroux, co-fondator şi vice-preşedinte Europa al Telus International, serial entrepreneur şi business angel.
Ecosistemul susţine startup-urile pentru dezvoltarea internaţională: mentoring, coaching, conexiune la nivel international, promovare pentru a intra pe piaţa franceză.
La French Tech România va oferi şi finanţare start-upurilor, din anul 2020, când va fi lansat un fond de investiţii de 1 milion de euro, prin participarea a 20-30 de investitori care pun maxim 50.000 euro fiecare.
Startup-urile vor putea obţine 20-100.000 de euro şi sprijin pe partea de expertiză, scalare etc. Atunci când acest fond se va termina, vor fi strânse noi fonduri.
Ecosistemul va sprijini şi startupurile franceze să vină în România.
“Poveştile care schimbă jocul vorbesc despre cei trei mari piloni ai societăţii: individul, întreprinderea şi capacitatea de transformare, de inventare. La French Tech este o chintesenţă a acestora. Noi, francezii, am creat cuvântul antreprenor care este una dintre rotiţele esenţiale ale mecanismului economic, din Franţa şi de oriunde. La French Tech este un organism bicefal, un OZN, pentru că este chiar ecosistemul mondial care există pe piaţă dar şi sistemul administrativ care face politicile publice, finaţarea şi investiţiile, precum şi reţeaua de legătură dintre ele”, spune Clement Boulais.
În prezent, La French Tech Franţa înglobează peste 15,000 de startup-uri în Franţa, şi face o investiţie de capital de 1,6 miliarde de euro. Cele patru domenii de interes sunt: mediul de business internaţional, piaţa resurselor umane, înţelegerea mediului instituţional şi finaţarea.
”Înţeleg cu greu noţiunea de frontiere, întrucât consider că talentul şi frumuseţea nu au frontiere. La baza succesului nostru stă nu numai abordarea specifică a fiecărei pieţe, dar şi cultura organizaţională pe care ne-am creat-opentru a funcţiona ca o echipă, animată de patru valori esenţiale: modestia, îndrăzneala, implicarea şi rapiditatea de reacţie. (...) Poate de aceea astăzi, compania noastră este compania cu creştere cea mai rapidă de pe piaţă. Am ajuns deja la 2,500 de angajaţi. Nu ne temem că am creşte prea mari, prea repede, ci ne concentrăm pe menţinerea satisfacţiei clientului şi pe promptitudinea de a răspunde cerinţelor noi ale pieţii. Altfel, este important să fii liber şi este un lucru pe care îl respectăm cu stăruinţă”, spune Vargha Moayed, Chief Strategy Officer UiPath (primul unicorn românesc pe cale să devină decacorn şi să intre la bursa Nasdaq).
La rândul său, Grégoire Vigroux, a declarat că este interesat să discute viitorul lumii afacerilor aşa cum se conturează în prezent şi să înţelegem cum vor arăta principalele sectoare de activitate peste 10 ani.
El a subliniat provocarea pe care o ridică deficitul de forţă de muncă existent în România.
“România a pierdut 4 milioane de cetăţeni în ultimii 30 de ani, şi se află în prezent pe locul 2 după Japonia din punct de vedere al deficitului forţei de muncă. Este important să acţionăm pentru atenuarea acestui fenomen şi inversarea lui în viitor. Două direcţii sunt esenţiale în acest sens: continuarea formării de personal şi crearea condiţiilor care să determine diaspora să revină în ţară”, a adăugat el.
Monica Jiman, Chief Customer Success Officer Pentalog Europe & Asia, afirmă că întreprinderea de mâine trebuie să fie agilă ca să supravieţuiască.
”Agilitatea este răspunsul. Trebuie să reinventăm managementul, indispensabil pentru transformare, şi este cel mai uşor să facem acest lucru în informatică. Este necesar să înţelegem că AI va înlocui unele meserii, dar în acelaşi timp va crea altele noi”, afirmă ea.
De asemenea, Luka Zivkovic, Prodcut evangelist Telus International, spune că pentru a oferi produse de calitate, trebuie să păstrăm omul în centrul atenţiei.
“Sigur, vorbim despre AI, depre automatizare, despre soluţii, despre experienţe de tip chatbot pentru clienţi, dar ele nu elimină prezenţa umană. Dacă vrem să oferim produse de calitate, trebuie să păstrăm omul în centrul atenţiei noastre. Este importantă atenţia noastră către client, la nevoile căruia trebuie să răspundem şi către angajaţi, a căror dezvoltare profesională şi personală trebuie să o facilităm. Să nu uităm că sunt industrii în care raportul între oameni rămâne esenţial, cum ar sănătatea şi domeniul financiar”, spune Luka Zivkovic.
Jean-Luc di Paola–Galloni, vice-preşedinte Afaceri Externe şi Sustenabilitate Valeo Group, precizează că în cazul Valeo Group automatizarea s-a făcut in house.
”Fiecare unitate de producţie a avut libertatea de a-şi alege proiectul său de automatizare. Europa Centrală a avut un rol foarte important în automatizarea grupului Valeo, datorită calităţii resurselor sale umane. În acelaşi timp am cerut întreprinderilor noastre să implementeze pe termen lung politici de resurse umane responsabile şi incluzive. De exemplu: crearea de creşe pentru copiii angajaţilor, implementarea unei politici sănătoase de reciclare a deşeurilor şi promovarea egalităţii de gen la toate nivelurile; peste 40% din angajaţii Valeo din România sunt femei”, spune Jean-Luc di Paola–Galloni.
Costin Borc, Director SNEF Europa de Est, a vorbit de forţa de muncă din România.
„În România există forţe extraordinare - avem o mână de lucru calificată la toate nivelurile, o infrastructură IT de bună calitate, educaţie, inovaţie, o dezvoltare a economiei competitivă şi un mediu de afaceri care încurajează permanent această dezvoltare. Folosim însă aceste forţe suficient? (...) Acţiuni ca acest forum sunt importante pentru că ele schimbă viziunea supra viitorului. Trebuie să oferim atât antreprenorilor cât şi lucrătorilor din Românai şi străinătate şansa de a avea o viziune de lucru pentru viitor şi o motivare a dorinţei de a reveni în ţară”, a spus Borc.
Forumul economic “Poveştile care schimbă jocul”, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) şi comitetul român al Consilierilor de Comerţ Exterior ai Franţei (CCEF), a reunit pentru o zi, la Bucureşti, 46 de lideri români şi francezi din domenii economice cheie, care vor confrunta stereotipurile inter-culturale prin retrospectiva ultimilor 30 de ani de cooperare franco-română şi perspectiva economiei viitorului bazată pe inovaţie, tehnologie şi cooperare trans-frontalieră.
Sursa : news.ro
City Insurance şi Euroins controlează peste 69% din piaţa asigurărilor RCA, sustine ASF... Apple analizează transferarea a 15% - 30% din capacitatea sa de producţie din China în Asia de Sud-Est...
