Patronii ar urma să fie obligați să asigure un salariu minim mult mai mare decât în prezent anagajaților cu facultate, chiar și fără experiență, potrivit unei propuneri de lege despuse la Senat de către ministrul Muncii, Marius Budăi, și de alți 38 de parlamentari de la putere și de opoziție.
Inițiativa legislativă propune o grilă de ierarhizare a salariilor raportată la salariul minim pe economie decis de Guvern, care să se aplice atât la stat, cât și la firmele private.
„Prezenta lege garantează tuturor salariaților plata unui salariu de bază minim. Cuantumul salariului de bază minim se stabilește prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii”, se arată în propunerea de lege.
Ce mai prevede propunerea de lege:
„… Pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienții minimali de ierarhizare salarială…”.
„Coeficienții minimali de ierarhizare sunt aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care este obligatoriu un nivel de calificare potrivit anexei la prezenta lege”.
În anexă sunt prevăzuți coefienții cu care se înmulțește salariul minim brut pe țară, rezultând astfel salariul minim brut pe fiecare categorie de lucrător:
- muncitor necalificat – coeficient 1
- muncitor calificat – coeficient 1,20
- personal administrativ și de specialitate încadrat în fucnții pentru care condiția de pregătire este școală profesională - coeficient 1,20
- studii liceale: coeficient 1,20
- școală postliceală: coeficient 1,25
- studii liceale plus calificare: coeficient 1,25
- școală de maiștri: coeficient 1,30
- studii superioare de scurtă durată: coeficient 1,50
- studii superioare de lungă durată: coeficient 2,20
- master: coeficient 2,50
- doctorat în domeniul activității desfășurate: coeficient 2,80.
În anul 2019, salariul minim brut pe economie este de 2080 de lei, așa cum a hotărât guvernul anul trecut. Dacă se va aplica grila de ierarhizare propusă de ministrul Muncii și ceilalți parlamentari, acesta va fi salariul minim brut pentru un muncitor necalificat, adică nivelul cel mai de jos în ierarhizare.
La salariul minim brut de 2080 lei pe lună, salariul net (în mână) primit de angajat este de 1263 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2127 de lei.
Mai sus în grilă, pentru un muncitor calificat, patronul va fi obligat să ofere un salariu minim brut de 2496 de lei. La acest nivel al brutului, muncitorul calificat ar lua un salariu minim brut de 1494 lei pe lună, iar firma ar plăti un cost salarial total de 2552 de lei, cu tot cu impozit și contribuții sociale.
Cei cu studii superioare de scură durată, cum sunt subinginerii, ar urma să aibă un salariu minim brut de 3120 de lei. La acest brut, un subinginer ar lua un salariu minim de 1840 de lei în mână, iar patronul ar trebui să suporte un cost salarial total de 3190 de lei.
Dacă angajatul are studii superioare de lungă durată, saltul ar fi deja semnificativ. Un angajat cu facultate va avea un salariu minim brut de 4576 de lei. La acest nivel, angajatul cu facultate ar lua un salariu minim net de 2677 de lei pe lună, iar firma va fi obligată să suporte un cost salarial de 4679 de lei, cu taxe.
Și în prezent există un salariu minim brut pentru angajații cu facultate, însă este mult mai mic decât nivelul la care s-ar ajunge cu grila propusă de parlamentari. De asemenea, în prezent, ca să beneficieze de salariul minim pentru studii superioare, angajatul trebuie să aibă cel puțin 1 an experiență la un job pe domeniul în care a făcut facultatea.
În anul 2019, salariul minim brut pentru angajații cu facultate este de 2350 de lei. La acest nivel, salariul net (în mână) primit de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.
Așadar, costurile firmelor cu angajații cu facultate plătiți la salariul minim aproape că se va dubla, dacă va fi adoptată propunerea de lege din Parlament.
Dacă angajatul mai are și un masterat, patronul va trebui să-i asigure obligatoriu cel puțin un salariu brut de 5.200 de lei pe lună, pe grila de ierarhizare propusă. La acest nivel, salariul minim net ridicat de anagajatul cu masterat va fi de 3042 de lei, iar firma va trebui să suporte un cost salarial total de 5317 lei pe lună.
Dacă salariatul a mai făcut și un doctorat, angajatorul va fi obligat să-i asigure un salariu minim brut de 5824 de lei, la nivelul din anul 2019 al salariului minim pe economie. Astfel, angajatul cu doctorat va avea un salariu minim net de 3407 de lei pe lună, iar angajatorul va fi obligat să suporte un cost salarial de 5955 de lei, cu tot cu taxe.
Inițiativa legislațivă, cu grila de salariazare propusă, a fost depusă la Senat de parlamentari de la putere și opoziție, ceea ce indică o susținere politică mare: ministrul Muncii, Marius Budăi (deputat PSD), președintele Comisiei pentru Muncă a Camerei Deputaților, Adrian Solomon (PSD), Costel Alexe – deputat PNL, Éva-Andrea Csép – deputat UDMR, Sergiu Vlad – deputat USR, Silviu Vexler (deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România) etc.
„Prin proiectul Legii pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salariazarea personalului din economia națională se urmărește garantarea unor forme de protecție minimă a venitului salariatului, precum și menținerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizării excesive a grilei de salarizare” – își motivează inițiatorii propunerea de lege.
„În prezent, în România nu există cadrul legislativ care să prevadă indicatori minimali de ierarhizare privind salariazarea personalului din economia națională. În practică există o excepție, reprezentată de sectorul Construcții, care utilizează coeficienți aplicabili salariului minim. Coeficienții sunt ierarhizați pentru categorii de salariați și sunt aplicabili la salariul de bază minim negociat la nivel de unitate”, mai spun parlamentarii.
Drumul propunerii până la a deveni lege este însă lung. Trebuie să treacă de Senat și apoi să fie adoptat de Camera Deputaților, care e forul decizional. În tot acest proces, trebuie dezbătut în comisiile pentru muncă din Parlament și în alte comisii care dau avize, unde se fac și modificări. Apoi, dacă va fi o lege adoptată de Parlament, ea va mai avea nevoie să fie promulgată și de președintele Iohannis și publicată în Monitorul oficial pentru a se putea aplica.
Sursă: huff.ro
Vestea așteptată de români. Guvernul șterge datorii de sute de milioane de lei... Deutsche Bank va desfiinţa 18.000 de locuri de muncă, într-o restructurare de 7,4 miliarde de euro...
