”Cu toate că în presă s-a vehiculat pe baza unor studii superficiale o creştere exagerată a tarifelor pe litoral, în acest an acestea s-au majorat în medie cu doar 4%, procent insuficient pentru a acoperi creşterea cheltuielilor cu salarii, materii prime şi utilităţi”, arată FPTR într-un comunicat.
Beneficiarii de vouchere au ales anul acesta să-şi petreacă vacanţa şi în alte destinaţii din ţară, profitând de faptul că oferta unităţilor de cazare care acceptă plata cu voucherele de vacanţă s-a dublat.
”Astfel, în acest sezon numărul de turişti pe litoral a crescut cu doar 3% faţă de anul trecut, Mamaia, Eforie Nord şi Venus fiind staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Olimp, Cap Aurora şi Eforie Sud”, spun reprezentanţi FPTR.
Majorarea tarifelor cu numai 4% şi creşterea statistică a numărului de turişti cu doar 3% faţă de anul 2018 a făcut ca profitul hotelierilor de pe litoral să scadă faţă de cel din anul anterior.
”Cauzele sunt productivitatea scăzută a angajaţilor pe fondul unei creşteri forţate a fondului de salarii cu 20-30%, creşterea costurilor pentru utilităţi cu 15-20%, majorarea preţurilor materiilor prime alimentare cu 10-15%”, adaugă FPTR.
Având în vedere numeroasele investiţii în structurile de primire turistică, s-a observat menţinerea tendinţei de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului, mai ales a turiştilor familişti cu copii, mai spun ei.
Conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, la data de 13 septembrie 2019, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanţa, Eforie şi Mangalia erau 2.082 structuri de cazare clasificate, care aveau 61.736 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 132.217 locuri de cazare, cu 10.937 mai multe decat anul trecut.
Astfel, turiştii care au ales litoralul românesc pentru a-şi petrece vacanţa în acest an, au avut la dispoziţie o gamă largă de oferte, în funcţie de preferinţele şi de bugetul fiecărui turist.
Se observă o orientare a turiştilor către rezervările făcute online, direct către hotel
Cele mai multe locuri de cazare sunt reprezentate de locuri în hoteluri, aproximativ 75.001, iar restul de 57.216 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri.
”Se observă anul acesta o orientare a turiştilor către rezervările făcute online, direct către hotel. Astfel, spaţiile de cazare din hotelurile de 1 - 2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte canale de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3, 4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 45% prin agenţii de turism şi 55% prin alte sisteme de rezervări”, adaugă aceştia.
Topul celor zece ţări de provenienţă a turiştilor străini care au sosit pe litoralul românesc, pentru luna iulie, a fost condus de Germania, urmată de SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.
Gradul de ocupare pe litoral în luna iunie a fost cu puţin peste 50% datorită programului special “Litoralul pentru toţi" şi biletelor vândute prin sistemul early booking.
”În ultimii ani, din cauza ploilor abundente din întreaga ţară, la începutul lunii iulie gradul de ocupare era scăzut. Anul acesta în primele trei luni ale sezonului s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti sosiţi pe litoral cu 8,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar dacă vremea bună a revenit, începând cu luna august, numărul turiştilor nu a mai crescut spectaculos ca anul trecut, procentul fiind cu doar 5% în creştere faţă de aceeaşi lună a anului trecut”, potrivit FPTR.
În acest an, pe litoral a continuat criza forţei de muncă. Cauzele sunt: exodul populaţiei, scăderea natalităţii, ieşirea la pensie a numeroşi angajaţi, legislaţia anacronică şi protecţionistă.
”Chiar dacă exista încercări timide de a suplini lipsa forţei de muncă cu muncitori din alte ţări, în România se va accentua criza angajaţilor în următorii ani. Din păcate, în acest moment nu se întrevăd soluţii viabile, tânăra generaţie nefiind pregătită să muncească productiv, sistemul de educaţie fiind incapabil să facă faţă provocărilor din piaţa muncii, iar importul de muncitori nu este o solutie fezabilă financiar în turismul sezonier de pe litoral”, mai arată FPTR.
Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, chiar dacă voucherele de vacanţă au fost eliberate pe parcursul întregului an, s-a păstrat tendinţa ca foarte mulţi turişti să vină pe litoral în luna august sau la începutul lunii septembrie.
Modificarea structurii anului şcolar a făcut ca multe dintre hotelurile de pe litoral să se închidă înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, arată conducerea FPTR.
”Constatăm că şi România se adaptează rapid tendinţei mondiale de 'sharing accommodation', astfel că, potrivit estimarilor FPTR, 20% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la aglomerarea staţiunilor. Nu se ştie care este volumul exact al turismului nedeclarat şi necuantificat în miile de apartamente neclasificate care operează în regim de închiriere hotelier (Mamaia, Năvodari etc.), în casele şi apartamentele oferite de localnici (Constanţa, Eforie, Vama-Veche, 2 Mai, Mangalia etc.) sau în alte stucturi de primire turistică neclasificate, valorificate online”, adaugă ei.
Conducerea FPTR spune că, în lipsa unui management judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordat de către autorităţile locale autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.
”Mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc, a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă in continuare cu aceleaşi problem care s-au permanentizat: administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa mijloacelor de transport public, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spaţii verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor amenajate, spaţii verzi neîntreţinute etc. Toate aceste probleme, dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei şi la scăderea interesului turiştilor pentru litoralul românesc”, potrivit FPTR.
Patronatul arată că mediul de afaceri din turism a reuşit să convingă legislativul că cea mai bună soluţie pentru gestionarea staţiunilor este Organizaţia de Management al Destinaţiei (OMD), prima entitate de acest fel fiind înfiinţată în municipiul Mangalia.
”Chiar dacă cheltuielile de operare au crescut cu peste 20% în 2019, mulţi investitori vor fi tentaţi să reinvestească profitul obţinut în acest an, în special în nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim trei stele”, subliniază patronatul.
FPTR consideră totodată conjunctura turistică internaţională ca fiind incertă, că falimentele răsunătoare din ultima perioadă vor duce la modificări ale pieţelor turistice internaţionale, ceea ce va afecta şi puţinele sosiri ale turiştilor în România.
”Conjunctura turistică naţională nu este favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incoming-ului deoarece instabilitatea politică impune o prudenţă sporită în ceea ce priveşte investiţiile şi a operatorilor în ceea ce priveşte contractele anului viitor. În acest context tarifele vor rămâne la fel sau vor avea creşteri nesemnificative la unele hoteluri”, concluzionează FPTR.
Sursa : news.ro
Situație critică în Vrancea! Aproximativ 100 de școli au rămas fără bani de salarii pentru profesori... Banca Mondială: Economiile din Europa şi Asia Centrală accelerează ritmul reformelor menite să îmbunătăţească mediul de ...
