Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleIn septembrie 2008, vestea ca cea mai longeviva banca americana cadea prada creditorilor zguduia piata financiara globala. Bursele internationale se prabuseau una cate una, iar valul de panica o cuprinsese si pe cea romaneasca. Tranzactiile de la Bursa de Valori Bucuresti fusesera suspendate pentru prima data in istorie, dupa scaderi ce trecusera pragul de 15%.
Apoi isteria a cuprins bancile, care se eschivau sa-ti ofere credit cu dobanda fixa, companiile care taiau din bugete si marea disponibilizare, peste un milion de someri in 2010, spunea seful FMI in martie. intre timp, Romania apelase la Fond, iar institutia de credit se angajase sa acorde Romaniei 13 miliarde de euro.
Conditiile impuse tarii noastre nu sunt la fel de dure ca in Ungaria sau Ucraina. Initial, taxa pe valoarea adaugata si cota unica nu trebuiau sa sufere modificari, in timp ce sistemul de pensii si cel de salarizare pentru bugetari s-au modificat. Recent, surse guvernamentale au declarat ca TVA si cota unica ar putea fi modificate la 25%, respectiv 20.
Cele 12,9 miliarde de euro de la FMI ne-au fosr acordate cu o dobanda de 3,5% timp de doi ani. Banii de la FMI au fost folositi pentru a sustine rezerva valutara a BNR.
De la Uniunea Europeana, Romania a primit 5 miliarde de euro, cu o dobanda de 2-2,5%.
Dar tara noastra nu a fost singura care, de-a lungul timpului, a tratat cu Fondul. Islanda, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Armenia, Georgia sunt doar cateva dintre statele europene care au ajuns la mana FMI, iar dintre toate, cel mai rasunator colaps a fost al Greciei.
Primul faliment cu cantec, Islanda
In octombrie 2008, premierul islandez anunta posibilitatea ca insula din nordul Europei sa-si declare falimentul, iar statul prelua controlul bancilor "bolnave", scria The Independent. Islanda era la un pas de a parasi harta financiara globala, iar cele doua mari banci din tara, Kaupthing si Landsbanki, erau nationalizate.
Moneda nationala, coroana, isi revenea usor dupa ce Islanda primea o linie de credit de 4 miliarde de euro din partea Rusiei, dar situatia in tara era neagra. Bancile speriate refuzau sa mai acorde credite, iar economia era blocata. O luna mai tarziu, Islanda apela la "salvatorul lumii", FMI.
Fondul Monetar International a ajutat Islanda cu 2,2 miliarde de dolari, iar, la cererea statului insular, imprumutul a fost prelungit cu trei luni, pana pe 31 august 2011. in aprilie 2010, Islanda a primit a treia transa din imprumut, in valoare de 160 milioane de dolari.
Potrivit Iceland.org, analistii prevad o crestere economica de 0 procente in 2010, cu un consum al menajelor in scadere si o inflatie anuala de 2.7%.
Statele baltice fac cunostinta cu FMI
Din cele trei tari din nord-estul Europei, bani de la FMI a luat doar Letonia, iar imprumutul a fost unul controversat.
In 2008, FMI si Comisia Europeana ajutau statul baltic cu 7,5 miliarde de euro, Fondul oferind Letoniei aproape 2 miliarde. Conditia acordarii imprumutului a fost atingerea unui deficit bugetar maxim de 5% din PIB, cu toate ca perspectivele imbucuratoare anuntau minim un 7%.
Insa statele europene au protestat. imprumutul e prea mare, iar Europa se arata prea generoasa cu state mici si capacitate financiara redusa.
Simon Johnson, fost economist-sef al FMI spunea ca imprumutul acordat Letoniei este printre cele mai mari oferite de Fond, raportat la marimea statului. Printre creditorii Letoniei s-au mai numarat Banca Mondiala, Polonia si statele nordice, scria The Telegraph
Lituania si Estonia, desi s-au aflat in tratative cu FMI, au scapat de povara imprumutului. Fondul anunta ca Estonia nu are nevoie imediata de ajutor, dar ca trebuie sa evite diminuarea peste masura a rezervelor bugetare. La fel ca Letonia, si Estonia isi anunta intrarea in recesiune si lua in considerare un ajutor extern. Dar pericolul nu a trecut. "Estonia va evolua in directia redresarii pozitiei fiscale. Poate rezista 2-3 ani fara a avea nevoie de un imprumut", spuneau cei de la FMI.
"Pozitia fiscala actuala nu se poate sustine pe termen lung. Situatia nu reprezinta riscuri de finantare in viitorul apropiat, avand in vedere excedentul rezervelor fiscale acumulat in ultimii ani", erau de parere cei din conducere.
De cealalta parte, desi estimarile nu erau deloc roz, Lituania refuza adoptarea unui imprumut de la Fond. Estimarile aratau pentru anul 2009 ca economia ar urma sa scada cu 10,4%, stabilindu-se un nou record. Lituania urma sa inregistreze cea mai dura scadere din anul 1993 pana la acel moment. in 1993, economia pierduse peste 16 procente. Premierul anunta ca Lituania nu are, inca, nevoie sa urmeze exemplul Letoniei si sa se indatoreze.
Vecinii rau-platnici ai Romaniei: Serbia, Ungaria, Ucraina si Bulgaria
La doua luni de la picajul Lehman Brothers, autoritatile sarbe incheiau cu FMI un acord privind un imprumut de 518 milioane dolari, care sa ajute Belgradul sa iasa din criza, transmitea AFP
"Autoritatile sarbe nu intentioneaza sa cheltuiasca aceasta suma decat daca va fi nevoie", spunea seful FMI, Dominique Strauss-Kahn
Acordul stand-by semnat de Serbia si FMI s-a intins pe o perioada de 15 luni si a avut ca scop temperarea inflatiei si impulsionarea cresterii economice.
Recent, Serbia se afla in negocieri cu FMI pentru a modifica acordul preventiv de 518 milioane de dolari cu un acord clasic in valoare de 3 miliarde de euro. in schimb, FMI cerea Serbiei sa-si reduca deficitul bugetar la 1,75% din PIB in 2009, de la 2,7% in 2008.
In aceeasi perioada au inceput sa se imprumute si vecinii din Ungaria. in noiembrie, FMI aproba pentru Ungaria un imprumut de 12,3 miliarde de euro pentru a stabiliza economia nationala. Guvernul ungar a primit atunci 6,3 miliarde, iar restul le-a fost virat in cinci transe, transmitea Reuters.
Noul guvern anunta ca doreste prelungirea acordului cu FMI si sa contracteze un nou imprumut de la Fond.
"Trebuie sa discutam despre acordul actual si despre situatia exacta a programului si tinand cont ca acesta expira in luna octombrie a acestui an va trebui sa discutam despre o posibila extindere, sub conditii amendate, poate chiar despre incheierea unui nou acord. Suntem deschisi la orice solutie", spune ministrul de externe citat de Reuters, convins ca printr-o extindere a liniei de creditare va fi sustinut si noul program guvernamental.
Nici Ucraina nu a scapat de furia datoriilor, iar, in 2008, FMI a aprobat statului de la nord un imprumut de 16,4 milliarde de dolari, dar ulterior a suspendat celelalte transe ca urmare a dezacordurilor legate de deficitul bugetar. in 2010, Fondul a refuzat deblocarea acordului stand-by, astfel ca din cele 16,4 miliarde de dolari Ucraina s-a ales doar cu 4,5 miliarde.
Fratii de peste Prut au negociat si ei cu FMI in 2009 si au primit peste 140 milioane de dolari (97,7 milioane Euro) credit, potrivit Mediafax. Republica Moldova a primit de indata 33 milioane de dolari pe care i-a folosit pentru a sprijini bancile comerciale paralizate.
O misiune a FMI se afla in Moldova pana pe 13 mai si evalueaza situatia statului pentru a gasi cele mai bune solutii la nivel macroeconomic.
In schimb, Bulgaria nu a avut nevoie de ajutor de la Fondul Monetar International. Cel putin asa spun oficialii de la Sofia care s-au bazat pe emisiuni de obligatiuni pentru a se finanta de pe pietele externe. insa nu este exclus ca Bulgaria sa apeleze la alte institutii internationale de credit precum Banca Mondiala.
Grecia, falimentul de la sud
Statul elen a fost puternic lovit de criza, iar Grecia va primi de la institutiile internationale un ajutor de 100-120 de miliarde de euro in urmatorii trei ani, potrivit unei declaratii a directorului FMI, Dominique Strauss Kahn, la intalnirea cu parlamentarii germani, scrie Reuters
Juergen Trittin, liderul "verzilor" din parlamentul german, a declarat miercuri ca seful FMI le-a spus membrilor legislativului german ca Grecia ar trebui deconectata de pe pietele financiare timp de trei ani.
"Pachetul se va extinde pe o perioada de trei ani, Grecia ar trebui sa fie scoasa de facto de pe pietele financiare in aceasta perioada", a spus parlamentarul german Juergen Trittin.
Thomas Oppermann, un parlamentar socialist, spune ca Strauss-Kahn a estimat ajutorul la aproape 120 de miliarde de euro pe urmatorii trei ani. Planul prevede ca statele membre din zona euro vor fi creditori subordonati, mai spune Oppermann.
in aprilie, UE si FMI ofereau Greciei un pachet de salvare de 45 de miliarde de euro. O treime din suma urma sa fie finantata de FMI.
Alte state, alte negocieri, alte inprumuturi
Belarus: in 2009, FMI acorda Belarusului 2,5 miliarde de dolari esalonate pe 15 luni, suma majorata ulterior la 3,36 miliarde de dolari. in decembrie, Fondul a eliberat a treia transa din imprumut, in valoare de 688 milioane de dolari.
Armenia: FMI aproba in martie un acord stand-by de 540 milioane de dolari pe o durata de 28 de luni, dupa ce, in noiembrie 2008, Armenia primea un credit de 13,6 miliarde de dolari pana in 2011.
Macedonia: Din cauza problemelor financiare, Macedonia ar putea accesa un imprumut comercial de 50 pana la 100 de milioane de euro.
Polonia: Statul polonez a primit de la FMI in 2009 un imprumut flexibil de 20,58 miliarde de dolari ca masura de precautie.
