Şapte ţări, printre care şi România, se confruntă cu riscuri economice sistemice mai ridicate în actualul context al lichidităţii externe globale

Urmărește A1 pe Discover

Mai multe state ale lumii sunt foarte dependente de exporturi, iar şapte dintre acestea, printre care şi România, se confruntă cu riscuri economice sistemice mai ridicate în actualul context al lichidităţii externe globale, potrivit unei analize efectuate de Euler Hermes, jucător global în asigurarea de credit comercial.

Specialiştii avertizează că avansul economic anual global a atins punctul culminant în perioada 2017-2018 şi estimează o aterizare uşoară a economiei mondiale în anii 2019 şi 2020. Printre ţările care se confruntă cu riscuri economice se numără şi România.

”Privind la canalul de comerţ cu mărfuri, identificăm 45 de economii (inclusiv multe economii avansate) care sunt foarte dependente de export şi, astfel, sunt susceptibile de a înregistra o încetinire semnificativă a ciclului. Şapte dintre aceste ţări se confruntă cu riscuri economice sistemice mai ridicate în contextul lichidităţii externe globale, al ratelor datoriei publice şi externe şi al politicilor macroeconomice (inclusiv Italia, România, Croaţia şi Vietnam)”, se arată în comunicat.

Experţii avertizează că vulnerabilităţile la o încetinire economică globală există clar, iar analiza evidenţiază acele economii care ar putea fi afectate cel mai serios de o recesiune relativ puternică sau bruscă, dacă nu au politici corective adecvate. În plus, există 12 ţări care au fost identificate ca fiind "mai vulnerabile" şi ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală se va dovedi deosebit de puternică.

Acest al doilea grup include câteva economii mai mari, cum ar fi Italia, România, Croaţia, Africa de Sud, Algeria, Oman şi Vietnam, potrivit Euler Hermes. În cazul României, inflaţia este în creştere, dar ratele dobânzilor rămân neschimbate.

”Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflaţia a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie şi 4.1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflaţia viitoare. Materializarea acestora indică o creştere substanţială a inflaţiei prognozate pentru sfârşitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%”, se arată în raport.

În plus, incertitudinile la nivel politic şi lipsa măsurilor de ajustare pot pune presiune pe cursul de schimb.

”Într-adevăr, la nivelul ţărilor din CEE inflaţia în creştere (mai ales în România şi Ungaria) a fost asociată şi cu o creştere economică mult peste nivelul ţărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creşterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are ataşată şi deficitele cele mai ridicate enunţate mai sus. Acestea, potenţate de anumite incertitudini la nivel politic şi în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot uşor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Sursa: News.ro