La sfarsitul anului 2009, prognozele analistilor pentru 2010 straluceau de optimism. Cu mici exceptii, majoritatea expertilor anticipau o redresare viguroasa a economiei mondiale. Parerile contrare si indemnurile la o abordare mai chibzuita a situatiei, la o interpretare mai echilibrata a prognozelor, au fost, practic, ignorate, desi temerile analistilor „pesimisti" vizau cu precadere datoriile suverane ale marilor puteri economice.
Iar motivele lor de ingrijorare s-au dovedit, ulterior, intemeiate. Prin urmare, ritmul de relansare a economiei mondiale a inceput sa piarda din vitalitate la mijlocul anului 2010, iar toti indicii arata o incetinire a cresterii economice mondiale, evaluata la 3,1% in 2011 si la 3,5% in 2012. Ce inseamna asta? Un nivel prea slab pentru recrearea celor 30 mil. locuri de munca distruse de criza financiara si economica, scriu expertii ONU in ultimul lor raport.
Intitulat „Situatia economiei mondiale si perspectivele pentru 2011", documentul subliniaza ca „perspectivele raman incerte" si ca „se mentin importante riscuri de recesiune". „Spiritul de cooperare intre principalele economii este in declin, ceea ce reduce eficienta masurilor de contracarare a efectelor crizei", explica textul, inainte de a sublinia in mod special „lipsa de coordonare a politicilor monetare, devenita sursa de turbulente si de nesiguranta pe pietele financiare".
Cauze si efecte
In opinia expertilor ONU, „procesul de redresare ar putea suferi o noua lovitura, cu un al doilea val de recesiune care s-ar putea abate asupra Europei, Japoniei si SUA. Cateva sunt cauzele care pot conduce la o asemenea evolutie.
In anii de criza, tarile in curs de dezvoltare au acumulat asemenea rezerve valutare si fonduri de stabilizare, incat ar putea sa compenseze, in mare masura, atat deprecierea cererii, cat si diferitele manifestari de instabilitate. Aceste tari au castigat pentru ca au vandut marfuri celor cu bani. In general, prognoza de crestere pentru noile piete a fost, in 2010, revizuita in urcare de la 5,9% la 7,1%. Dar in 2011, rezervele se vor termina, sau, in orice caz, ele se vor dovedi insuficiente pentru sustinerea totala a economiei. Lumea emergenta va creste cu numai 6%.
Din cauza instabilitatii pietelor financiare occidentale, investi¬torii au achizitionat materii prime, al caror pret a explodat, practic, in pofida cererii scazute. Prognoza de cres¬tere a PIB pentru exportatorii de petrol a fost revizuita in sus si considerabil pentru Mexic - de la 3,5% la 5% si pentru Orientul Mijlociu de la 4,2% la 5,5%. In 2011 efectul va ramane, dar de mai mica amploare. Spre exemplu, prognoza pentru Rusia a fost schimbata de la 3% la 3,7%, iar pentru Orientul Mijlociu - de la 4,1% la 4,7%. Oricum, preturile la resurse energetice vor continua sa creasca in 2011, dar mult mai modest decat in 2010. In ceea ce priveste preturile la produse alimentare, ele vor ramane deosebit de sensibile la orice socuri oferite de cerere.
Pietele emergente au avut de castigat de pe urma fluxului de capital. O parte a acestor mijloace, retrase de pe pietele dezvoltate, au gasit aici un refugiu sigur. Alta parte este rezultatul rebalansarii portofoliilor marilor investitori institutionalizati. Dar tot ce s-a putut retrage a fost deja retras si, ince¬pand cu 2011, pietele in curs de dezvoltare vor ramane fara acest suport, iar ritmul lor de dezvoltare va incetini, in medie, pana la 6%, fata de 7% in 2010. Pentru China si India, aceasta reducere a vitezei va fi mai putin importanta.
Occidentul nu are motive sa spere ca problemele lui vor disparea. Economia va cunoaste un usor avans (+1,9%), dar numarul locurilor de munca nu va spori. Acest lucru va conduce la mentinerea ratei somajului la cote ridicate, in special printre tineri si, implicit, la probleme sociale, a caror rezolvare va impune gasirea de noi fonduri financiare. In SUA, ritmul de crestere se va diminua in 2011 pana la 2,2% (2,6% in 2010), iar piata fortei de munca nu-si va reveni in urmatorii patru ani. In zona euro, Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda vor stagna.
