”Agenţia a detectat particule de uraniu natural de origine antropogenă” - adică datorat activităţii umane - ”într-un loc în Iran nedeclarat Agenţiei”, se arată într-un raport destinat statelor membre, consultat luni, la Viena, de AFP.
AIEA nu spune care este numele acestei instalaţii.
Surse diplomatice au declarat anterior pentru AFP că ”jandarmul nuclear” a pus Teheranului întrebări despre un loc semnalat de către Israel, care suspecta activităţi nucleare acolo.
O sursă a dezvăluit, de asemenea, că AIEA a prelevat eşantioane în acest loc, în distructul Turquzabad, la Teheran, în primăvară.
Potrivit unui diplomat care lucrează în capitala austriacă, ritmul producţiei de uraniu în Iran a crescut în mod considerabil, la peste 100 de kilgrame pe lună. Producţia ar putea să se accelereze şi mai mult în lunile următoare.
În raport se confirmă această intensificare a activităţilor. Stocul de uraniu slab îmbogăţit atinge de-acum echivalentul a 551 de kilograme. Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian nu autorizează Teheranul să îmbogăţească peste 300 de kilograme.
Din mai, Teheranul se dezangajează treptat din acest acord cu europenii, Statele Unite, Rusia şi China, care autorizează cele mai aprofundate inspecţii acordate vreodată AIEA.
Preşedintele american Donald Trump şi-a retras în mod unilateral şara din acord în 2018 şia reimpus sancţiuni economiei iraniene care au aruncat-o într-o recesiune gravă.
Reducându-şi treptat angajamentele, Teheranul speră să exercite presiuni asupra celorlalte state parte la acord pentru a-l ajuta să ocolească aceste sancţiuni.
”AGRAVARE SEMNIFICATIVĂ”
Reuniţi luni la Paris, miniştrii francez, german şi britanic de Externe şi Înalta Reprezentantă UE pentru Politică Externă Federica Mogherini s-au declarat ”extrem de îngrijoraţi” de această situaţie. Într-un comunicat comun, ei ”îndeamnă Iranul să revină asupra tuturor măsurilor contrare” tratatului.
Potrivit inspectorilor AIEA, republica islamică este pe cale să îmbogăţească uraniu în instalaţiile sale subterane la Fordo, ceea ce constituie o nouă încălcare a acestor angajamente.
Preşedintele iranian Hassan Rohani a anunţat săptămâna trecută reluarea îmbogăţirii uraniului la Fordo. Este vorba despre a patra fază a unui plan de reducere a angajamentelor iraniene, implementat din mai, ca ripostă faţă de sancţiunile americane.
Aceste activităţi de la Fordo au ”consecinţe potenţial grave în domeniul proliferării” nucleare, au apreciat miniştrii europeni, în opinia cărora ”este esenţial ca iranul să-şi respecte angajamentele şi să coopereze cu toţi participanţii la JCPoA (Acordul de la Viena), pentru a permite dezescaladarea tensiunilor” în Orientul Mijlociu.
”Noi vrem să menţinem (acordul), însă Iranul va trebui să revină la obligaţiile sale şi să le respecte, altfel noi ne rezervăm dreptul de a folosi toate mecanismele incluse în acord”, a avertizat ministrul german de Externe Heiko Maas anterior, luni, la Bruxelles.
Textul conţine un dispozitiv îndelungat de aplicat, dar poate conduce până la un vot în Consiliul de Securitate al ONU, în vederea punerii capăt relaxării sancţiunilor vizând Iranul.
Occidentalii sunt îngrijoraţi de scăderea "breakout time" - adică a timpului de care Iranul are nevoie pentru a produce o bombă nucleară, în cazulîn care ar decide acest lucru.
Acordul face astfel încât acest termen să fie de un an de zile, o perioadă considerată necesară de către occidentali în vederea pregătirii unei eventuale campanii de bombardamente.
Însă având în vedere activităţile nucleare iraniene recente, ”ne aflăm într-o fază de agravare semnificativă”, trage un semnal de alarmă o sursă europeană.
”Constatăm că fereastra oportunităţii unei dezescaladări este pe cale să se îngustezefoarte serios”, într-o situaţie foarte tensionată între Statele Unite şi Iran.
Sursa : news.ro
Tânără ținută cu zgarda la gât și obligată să mănânce resturile menajere lăsate de patronul la care era angajată: „Era p... Discuţie între Macron şi Trump pe tema situaţiei din Siria, Iran şi NATO...
