Bucureștiul este cea mai ”roșie” capitală din Europa. În momentul de față, există 174 de clădiri ce au fost încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public şi 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public.
Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.
Reducerea riscului seismic a fost declarată, în 1994, prioritate legislativă guvernamentală, prin Ordonanţa Guvernului nr. 20 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.
Până astăzi, numărul clădirilor reabilitate este foarte mic.
Primăria Capitalei anunța, în luna iulia a acestui an, că are șantiere active la 20 de clădiri cu risc seismic din București.
Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor recomandă patru măsuri care ar trebui luate de urgenţă:
„1. Refacerea şi completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare între proprietari, asigurarea de locuinţe temporare, proceduri de intervenţie diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale;
2. Extinderea şi diversificarea surselor de finanţare publice cu fonduri şi creditări private, cu un control mai atent al licitaţiilor
publice;
3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate şi dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcţiilor istorice;
4. Programe de informare şi educare a publicului.”
Conform proiectului de consolidare al IGSU, în cazul producerii unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente.
sursa: mediafax.ro
Explicațiile lui Raed Arafat. De ce nu a funcționat RO-ALERT duminică dimineață?... De ce s-a resimțit atât de INTENS cutremurul de duminică dimineața. Explicațiile specialiștilor...
