Dacă te-ai întrebat vreodată cu ce se hrăneau oamenii în urmă cu mii de ani în urmă, oamenii de știință de la Universitatea din Bristol îți pot satisface această curiozitate. Astfel, în urma unui studiu bazat pe analiza acizilor grași de pește ce au fost descoperiți pe fragmente de ceramică, aceștia au stabilit care era dieta oamenilor din sud-estul Europei.
Analizând acizii grași de pește descoperiți pe fragmentele de ceramică, aceștia au putut să ofere detalii despre obiceiurile alimentare ale oamenilor care trăiau lângă Dunăre, în urmă cu 8.000 de ani.
Oamenii de știință de la Universitatea din Bristol au analizat peste 200 de fragmente de olărie ce datează de 8.000 de ani, astfel că au stabilit că oamenii care trăiau pe teritoriile României și Serbiei consumau mai mult pește decât și-ar fi putut imagina cineva, deși în acea perioadă alimentele de bază erau carnea și laptele, potrivit IFL Science.
Dacă până acum se credea că oamenii care au trăit în Neolitic renunțaseră la dieta bazată pe pește, care era specifică Mezoliticului, pentru că se hrăneau cu lactate și carne, noile descoperiri au arătat altceva.
”Descoperirile arată că cele mai multe recipiente din Neolitic analizate au fost folosite pentru procesarea peștelui sau a altor resurse acvatice. Este un studiu care devine semnificativ dacă este privit alături de un studiu mai timpuriu, care arăta că același fel de produse de olărit din regiune erau folosite pentru a depozita carne de vită, capră, oaie și produse lactate.”
Aceste produse de olărit sunt diferite de aproape toate celelalte analizate în Europa (aproape 1.000 de fragmente), care indică prezența unor resurse terestre (vite, oi, capre, posibil și căprioară) pregătite în oale pentru gătit, chiar și în locuri aflate lângă fluvii sau pe coastă”, a explicat Lucy Cramp, cercetător șef și profesor la Departamentul de Antropologie și Arheologie al universității, conform incredibilia.ro.
Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că în acea perioadă oamenii se ocupau de agricultură și de creșterea animalelor, aceștia au continuat să se hrănească cu pește. Iar o explicație în acest sens ar fi faptul că populațiile masive de sturioni din Dunăre erau un motiv foarte bun pentru ca pescuitul să continue.
De asemenea, o altă explicație oferită de oamenii de știință pentru această...anomalie ar fi rezultatul amestecului cultural dintre populațiile din Mezoliticul târziu și Neoliticul timpuriu care locuiau în zona din apropierea Dunării în această perioadă.
Ba mai mult, existența acestor fragmente ceramice pot arăta faptul că s-a schimbat felul în care era gătit peștele, întrucât dezvoltarea tehnologiei, între care olărit, cioplit de vase și unelte pentru gătit, le-a permis acestora să aibă hrană mai elaborată.
