Conacul Cioponea şi castelele Dărăscu-Enigărescu şi Wesselényi, la vânzare

Urmărește A1 pe Discover

Conacul Cioponea din comuna Teslui are preţul de 50.000 de euro. Imobilul vechi de aproximativ un secol are patru camere, o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi se află pe un teren de 6.334 de metri pătraţi.

Cu elemente de arhitectură neoromânească, el a fost conservat destul de bine. Turnul dinspre stradă, arcele trilobate de pe faţada principală şi scara monumentală de la intrare sunt principalele elemente care atrag privirile. Structural, se prezintă bine, dar necesită o renovare totală.

Moara a fost funcţionala până în urma cu 10-12 ani, cand nu a mai putut satisfice cerintele tehnologice actuale. Ea este însă o mărturie a vremurilor în care moara era unul din centrele vieţii sociale şi economice ale satului românesc.

Destinatia principală a proprietăţii este aceea de casă de vacanţă sau proprietatea ar putea putea fi transformată în scop turistic.

Castelul Dărăscu-Enigărescu din satul Viforâta (comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa) are preţul de 210.000 de euro, cu 90.000 de euro mai puţin faţă de valoarea cu care a fost scos iniţial la vânzare.

Are 11 camere şi două băi, o suprafaţă de 549 de metri pătraţi pe un teren de 4.450 de metri pătraţi.

Castelul Dărăscu-Enigărescu a fost construit pe culmea nord-vestică a dealurilor Târgoviştei, pe drumul de acces spre Mânăstirea Viforâta, fiind finalizat la comanda familiei Dărăscu în 1910, la mai mult de 20 de ani de la iniţierea construcţiei.

Proprietatea nu a fost naţionalizată, chiar dacă a activat la un moment dat ca sediu al C.A.P., intrând în perioada 1975-1977 în proprietatea lui Octav Enigărescu, bariton şi director al Operei bucureştene, între altele.

Dispusă pe o structură terasată, construcţia se înalţă pe două niveluri, prezentând şi o pivniţă înaltă ce se desfăşoară pe întreaga amprentă a clădirii. Punctul central al reşedinţei este forma turnului central, ce aminteşte de tipologia donjonului medieval, structura camerelor fiind astfel influenţată de forma circulară. Clădirea a fost consolidată de familia Enigărescu, în anul 1988, structura fiind întărită cu bârne de oţel.

În urmă cu doi ani, castelul Wesselényi din oraşul Jibou, judeţul Sălaj, era scos la vânzare pentru 1,5 milioane de euro. În prezent, preţul cerut pentru „cel mai mare ansamlu baroc din Transilvania” este 900.000 de euro.

Finalizat în 1810, cu o suprafaţă de peste 3.440 de metri pătraţi, aflat pe un teren de 1,3 hectare, complexul cuprinde un palat baroc impunător, şase anexe de secol XVIII-început de secol XIX (curie, grajd, manej, criptă, seră, şură) integrate într-un fost parc dendrologic de început de secol XIX, reamenajat ca grădină botanică în anii '70 şi renovat de-a lungul timpului.

Dintre construcţiile ce compun ansamblul, prima şi cea mai veche este „curia” (reşedinţă nobiliară modestă), refăcută din temelii în 1702 de baronul Wesselényi István şi de contesa Bánffy Kata.

După moartea baronului, Wesselényi Miklós al II-lea a păstrat atmosfera culturală la palat şi a făcut câteva lucrări minore la reşedinţa din Jibou.

După naţionalizare, a fost şcoală generală, liceu, internat, Casa pionierilor, muzeul oraşului şi Staţiunea experimentală a tinerilor naturalişti.

După 1990, diversele funcţiuni au dispărut, iar în 2010 în palat mai funcţiona doar Clubul copiilor din Jibou. Exteriorul nu a suferit intervenţii majore recente. Interiorul, în schimb, a fost afectat. Mobila, sobele, tablourile şi obiectele decorative ce împodobeau până la jumătatea secolului XX încăperile palatului s-au pierdut.

Recent, palatul şi o parte dintre anexe au fost retrocedate moştenitorilor, după un lung proces. Grădina botanică nu a fost afectată de această decizie. Cripta familiei Wesselényi, grajdul şi manejul au rămas în posesia Centrului de Cercetări Biologice Jibou care şi-a propus să le restaureze şi să le redea circuitului turistic.

Sursa : news.ro