Istorie neștiută: Mihail Kogălniceanu era un adevărat Casanova de România, având trecute în jurnalul intim mai bine de 700 de femei!

Urmărește A1 pe Discover

Mihail Kogălniceanu a fost cunoscut, în special, pentru calitățile sale politice și istorice. Totuși, puțini sunt cei care știu faptul că această personalitate istorică a fost un adevărat Casanova al României.

“Viata noastră este atât de scurtă, atât de monotonă, atât de plină de supărări și de năcazuri, încât, când ni se înfățoșază un minut de fericire, ar fi o nebunie pentru noi dacă l-am lăsa să treacă, fără să ne bucurăm de dânsul.”

Interzis de otomani, dorit de români și visat de conducători: leul românesc, o istorie de 180 de ani! De unde își trage numele moneda noastră

Cuvintele aparțin legendarului om politic român Mihail Kogălniceanu. O personalitate incontestabilă. despre care cu toții învățăm din manualele de istorie. Mai puțin cunoscut este însă faptul că Mihail Kogălniceanu a fost, după cum susțin unele surse, cel mai mare amant român al tuturor timpurilor: descoperit în Arhivele Naționale din Iași, jurnalul său intim consemnează mai mult de 700 de femei – “frecventate asiduu și comentate cu ochi avizat” – cu care fost primul ministru al domnitorului Alexandru Ioan Cuza a întreținut raporturi sexuale.

Alexandru Ioan Cuza

“Damele asemene – negreșit cele frumușele – de la cincisprezece și până la patruzeci de ani sunt din născare iașence, adică vrednice de iubit”, scria, de pildă, Kogălniceanu în Fiziologia provincialului în Iași.

Potrivit istoricului Dan Falcan, “Mihail Kogălniceanu nu rata nimic! Nici servitoare, nici doamne din lumea bună. Bântuia chiar şi cartierele rău famate, împreună cu domnitorul Al. I Cuza în căutare de femei”.

Istoricul Mihail Kogălniceanu iubea femeile

Și, dacă tot am deschis subiectul: după Unirea Principatelor din 1859 avea să apară prima lege care reglementa statutul “femeii publice”. O lege care la articolul “întâiul” împărțea “femeile publice” în trei categorii:

a. Femeile care întrebuințează această profesie pe față și fără pericol;
b. Femeile care întrebuințează aceasta profesie în taină, cu oarecare îngrijire, și cu pericol;
c. Femeile care întrebuințează aceasta profesie prin mijlocirea altor femei făcătoare de bine (pezevenghi).

Sursa: webcultura.ro