- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Înainte de a muri în luna martie, astrofizicianul Stephen Hawking a făcut o predicție ce generează controverse, aceasta referindu-se la viitorul rasei umane și la ce anume le-ar putea aduce sfârșitul oamenilor obișnuiți.
Potrivit profesorului Stephen Hawking, o nouă rasă de oameni, „superoameni”, s-ar putea dezvolta în viitor, după ce persoanele înstărite vor alege să își editeze ADN-ul propriu ori pe cel al copiilor lor.
Stephen Hawking a scris despre această predicție într-o colecție de articole și eseuri.
Fizicianul a prezentat posibilitatea ca ingineria genetică să dea naștere unor noi specii de superoameni – schimbare ce ar putea distruge restul umanității.
Aceste eseuri, publicate în Sunday Times, au fost scrise în pregătirea ueni cărți - „Brief Answers to the Big Questions” (Răspunsuri scurte la întrebări mari”) - ce va fi publicată marți.
„Sunt convins că până la sfârșitul acestui secol, oamenii vor descoperi cum să modifice atât inteligența, cât și instinctele precum agresivitatea. Unii oameni nu se vor putea abține să nu îmbunătățească anumite aspecte precum memoria, imunitatea și longevitatea”, a scris Stephen Hawking.
„După ce vor apărea acești superoameni, vor apărea și probleme politice considerabile legate de oamenii `neîmbunătățiți genetic`. Probabil că aceștia vor muri sau vor deveni pur și simplu lipsiți de importanță”, a adăugat el.
Ar fi vorba despre tehnici precum Crispr-Cas9 – un sistem de editare a ADN-ului ce a fost inventat în urmă cu șase ani, permițându-le oamenilor de știință să modifice gene dăunătoare și să adauge unele noi. La un spital din Londra a fost folosită editarea genetică pentru a trata copii care sufereau de leucemie.
Fizicianul Stephen Hawking a fost cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
El este autorul popularelor cărţi „O scurtă istorie a timpului" (1988) şi „Universul într-o coajă de nucă" (2001). Cea mai mare parte a vieţii sale a fost profesor la Cambridge, iar în comunitatea ştiinţifică este cunoscut mai ales pentru teoriile sale legate de mecanica găurilor negre, graviaţie şi relativitate. Geniul său a fost comparat cu Albert Eistein şi cu Isaac Newton.