Traiesc si eu marile descoperiri. Crescut in umbra statuii lui Lenin zeci de ani, dimineata de dimineata si noaptea tarziu, cand spre zori plecam din Casa Scinteii cu grija ca periculosul serviciu de cap limpede la oficios sa nu fi avut erori, era sa cad lat cand m-am intalnit cu Lenin in Seattle, pe Coasta de Vest a Statelor Unite. Un Lenin masiv, de sapte tone, plecat la lupta, cu faldurile de bronz ale Revolutiei Bolsevice, este pentru un estic, cu simturi normale si putina istorie in cap, un soc. L-am luat din plin, cred ca mai puternic decat impresia satului virgin transilvan asupra printului care asteapta sa devina regele Marii Britanii.
Misterul transplantului simbolului comunismului in inima capitalismului (la Seattle se afla sediile Boeing, Microsoft, ale unor mari banci, al retelei Strabucks), "aparat" de o cifra de afaceri in aria metropolitana de 218 miliarde de dolari (mai mare decat PIB-ul Romaniei), este o poveste de film. Artistul bulgaro-slovac Emil Venkov si-a onorat comanda de a realiza un monument Lenin in 1988 dar la un an dupa revolutia de catifea, sculptura este scoasa din soclul plasat in fata spitalului public din Poprad (o localitate slovaca la poalele Tatrei) si aruncata la fiare vechi.
O "deturneaza" de la topit, contra a 14.000 de dolari, un american, Lewis Carpenter, profesor de engleza in Poprad, care il "importa" pe Lenin in ograda proprie din Seattle, platind 44.000 de dolari. Carpenter moare intr-un accident de masina in 1994 si familia plaseaza statuia in gradina casei. De aici, Lenin intra in custodia comunitatii din asa-numita "Republica a artistilor" din Fremont, un cartier excentric din Seattle. Acum, o stea rosie se aprinde in capul lui Lenin de Craciun, a fost deghizat in John Lennon, dar si intr-un travestit. Cand l-am "vizionat" avea o mustata albastru electric, Lenin fiind intrat in ghidurile turistice si acceptat ca un personaj al istoriei lumii.
Seattle este un oras foarte bogat care lucreaza cu motoarele in plin. Zona metropolitana ofera circa 2 milioane de locuri de munca, repartizate in industrii de varf (84.000 in aeronautica, 109.000 in informatica, 20.000 in tehnologii verzi, 22.500 in stiinte si tehnologii biologice) sau in aparare - in bazele militare navale si terestre (127.500).
Tot articolul, in Jurnalul National
Astazi e Ziua Mondiala a WC-ului: Vezi ultimele "tronuri" high-tech!... Vezi ce obiecte ciudate iau romanii cu ei in avion!...
