Creștinii din România sărbătoresc în fiecare an, pe 24 iunie, Sânzienele. În popor, se credea că noaptea care preceda ziua de Sânziene este una magică în care toate minunile sunt posibile.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Dragaicele (această denumire este folosită în special în sudul țării). Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității.
Această sărbătoare este una a Soarelui, a dragostei dar și a poftei de viață.
Dacă ar fi să ne luăm după legende, sânzienele sunt niște ființe foarte frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri. Acestea se prind în horă și conferă florilor sau buruienilor întrebuințări deosebite. Plantele devin de leac, care să ajute oamenii să amelioreze sau să vindece toate bolile.
Există superstiția conform căreia persoanele care nu le sărbătoresc corespunzător această zi vor ajunge să supere Sânziene. Acestea se răzbună pe femeile care nu sărbătoresc această celebrare, pocindu-le gura. Totuși, nici bărbații nu scăpa ușor. Cei care au jurat strâmb sau au făcut unele fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare.
În unele regiuni din țara încă se ține tradiția de Sânziene, când fetele mari culeg flori de sânziene de pe câmp și le împletesc cununi. Mai apoi, fețele le aruncă peste case coronițele. Iar dacă acestea se lovesc sau ajung să se aghete de horm, acest lucru înseamnă că urmează o cununie în cel mai scurt timp.
În zorii zilei de 24 iulie băieții se adună în cete și bat satele în lung și în lat cu flori de sânziene la pălării. Tot astăzi se alege Drăgaică. Această este aleasă dintr-un grup de șapte fete. Aleasa trebuie să fie cea mai cuminte, cea mai frumoasă, dar și cu cea mai bună inimă dintre toate. După ce fata este aleasă, aceasta este împodobită cu spice de grâu în timp ce restul tinerelor se îmbrăca în alb. Mai apoi, alaiul pornește prin sat. La rascruce de drumuri, fetele fac o horă și încep să cânte voioase.
Una dintre cele mai cunoscute datini ale locului se referă la rouă din noaptea de Sânziene. Despre această se crede că ar avea proprietăți miraculoase. În multe regiuni ale globului credincioșii cred că dacă te stropești cu această pe trup, acesta va deveni frumos și suplu. Iar dacă te speli cu rouă pe față vei deveni chipeș și mândru. Dacă te aventurezi și te decizi să culegi în dimineață sărbătorii rouă de pe frunze de sânziene această va vindecă artroză și durerile osoase.
Unele persoane mai numesc sărbătoarea de Sânziene și Amuțitul Cucului. Dacă acesta încetează din cântat înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasa. Pentru ca oamenii să fie sănătoși și a avea spor la munca de la câmp, aceștia se încingeau peste șale cu tulpini de cicoare.
Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprindeau focuri peste care se aruncau substanțe foarte puternic mirositoare. Mai mult, se buciuma și se striga în jurul focurilor pentru a ține la distanță spiritele malefice.
În unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei se ținea și obiceiul boului înstruțat. În cadrul ceremoniei, masca taurină murea și renăștea simbolic la acest început de timp calendaristic.
Tot de Sânziene au loc și bine cunoscutele bâlciuri. Acestea reprezentau un prilej ideal pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Cele mai cunoscute târguri aveau loc la Focșani, Buzău, Câmpulung Muscel, Pitești, și altele.
Care îţi este zodia opusă în dragoste! E ca și cum ai amesteca ulei cu apă... Descoperire uriașă! Marea Piramidă Giza și eroarea unor constructori egipteni...
