Urmărește A1 pe DiscoverVorbitul la telefon, precum multe alte activități desfășurate pe parcursul unei zile obișnuite, incorporează un set de reguli de bun simț, reprezentativ pentru oamenii cu o creștere aleasă. Deși pare banal, o conversație telefonică sau un simplu mesaj poate fi reprezentativ pentru cei șapte ani de acasă.
Suntem oare conștienți de durata optimă a unei discuții, ce trebuie să spunem la începutul unui apel telefonic ori în ce capcane să nu cădem?
Răspunsurile vin din partea autoarei Aurelia Marinescu, cea care a pus cap la cap celebra carte "Codul bunelor maniere astăzi" și ne învață cum să evităm situații care ne-ar putea pune în disconfort:
1. Când sună telefonul, răspundem cel mai târziu după al cincilea apel
2. De asemenea, dacă apelăm pe cineva, nu vom lăsa telefonul să sune de mai mult de cinci ori, de cât în cazuri ce reprezintă urgențe.
3. Maniera în care începe o conversație telefonică variază de la o țară la alta și se înscrie într-un cod specific.
Spre exemplu, în țări precum Franța, Anglia sau Germania, în momentul acceptării apelului, cel solicitat își spune automat numele și așteaptă un răspuns. Cel care a sunat își invocă numele și el.
La noi, s-a stabilit o regulă ca cel care sună să se prezinte, iar obligatoriu să continue cu un "Bună ziua!", "Bună seara!" sau "Mă scuzați că vă deranjez!".
4. Dacă conversația este una pe teme de serviciu, nu ne vom spune doar numele, ci și profesia "Sunt inginerul Mihai Popescu și aș dori să vorbesc cu"... . Să evităm, deci ipostaza stânjenitoare, în care nu ne clarificăm identitatea de la început și suntem chestionați cu întrebări precum "Dar cine întreabă? Să văd dacă este...".
5. Expresia "Alo!" trebuie neapărat urmată de numele persoanei care a inițiat apelul.
6. Se consideră lipsă de respect ca un bărbat care cere la telefon o femeie sau o femeie care cere la telefon un bărbat să nu se prezinte și soțului, respectiv soției acestuia.
7. Regula generală este ca cel care a sunat să fie și cel care pune capăt conversației, în afara cazului în care interlocutorul său are motive serioase s-o facă.
9. Este de preferat ca durata unei convorbiri să fie pe cât de scurtă cu putință, întrucât telefonul a fost inventat cu scopul transmiterii rapide la distanță a unui mesaj, conversațiile de lungă durată fiind un prilej pentru comunicarea față în față, de care societatea noastră duce lipsă în era internetului și a rețelelor de socializare.
Cum răspundem
Nimic nu este mai jignitor și mai lipsit de bun simț decât să tăiem vorba cuiva cu un "Spune repede, mă spălam pe cap!" sau "Da, spune, n-am timp, gătesc." Când suntem ocupați, avem ceva pe foc, curge apa în cadă, nu ne repezim să răspundem, ci oprim tot ce ar putea cauza mici "catastrofe", răspundem calm, potolit, fără a lăsa impresia că ne simțim deranjați de primirea apelului.
De asemenea, când telefonăm, nu vom începe niciodată o convorbire cu un reproș: "Unde ești? De ce n-ai răspuns până la ora asta?" , "De ce nu ai răspuns mai devreme?"
Când putem să telefonăm
Deși ar fi absurd să existe o regulă strictă și impenetrabilă, se recomandă ca în general să avem grijă să nu telefonăm nici prea de dimineață, dar nici în timpul nopții. În principiu intervalul orar recomandat este între 10:00-20:00.
Situații în care nu se recomandă folosirea telefonului
Sunt situaţii în care nu se recomandă să folosim telefonul. De pildă, nu se adresează prin telefon o invitaţie la o masă festivă - recepţie, logodnă, nuntă, botez.
De regulă, recurgem la invitaţii scrise. De asemenea, nu se transmit prin telefon condoleanţe, ci personal sau în scris. În viaţă, suntem puşi adesea în postura de solicitanţi. Vom telefona numai pentru a stabili o întâlnire sau o audienţă. Şansele noastre cresc dacă ne expunem problema personal.
Un mesaj cu greșeli gramaticale și cuvinte scrise prost te califică drept o persoană fără prea multă educație și, în plus, e greu de citit, așa că enervează.
Punctuația poate lipsi în cazul unei propoziții scurte, de genul "Filmul începe la 6", dar altfel folosește-o, cel puțin pentru a evita confuziile, ca să nu mai zic că te ajută sa nuanțezi mesajul – un semn de exclamație (sau mai multe) schimbă destul de mult sensul unei propoziții.
De asemenea, este bine de știut că un mesaj scris în întregime cu majuscule te face să pari furios sau isteric. Poți scrie un cuvânt cu majuscule, atunci când chiar vrei să-l subliniezi, dar fii conștient de faptul că acel cuvânt apare ca și cum l-ai țipa – dacă asta e necesar sau e amuzant într-un anumit context, atunci e OK.
