Urmărește A1 pe DiscoverÎn urmă cu câteva decenii, ideea că o familie poate trăi dintr-un singur salariu părea mai ușor de realizat. Astăzi, pentru mulți români, chiar și două venituri pot fi insuficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor.
De la costul locuinței și al alimentelor până la creșterea copiilor, bugetul unei familii arată foarte diferit. Ce s-a schimbat, de fapt, și cât de corectă este comparația dintre trecut și prezent?
De ce două salarii nu mai garantează confortul financiar. Cheltuielile care apasă bugetul familiilor
Două salarii nu mai înseamnă neapărat un trai fără griji. Pentru multe familii, veniturile lunare trebuie să acopere cheltuieli importante, precum locuința, facturile, alimentele, transportul, sănătatea și educația copiilor. Atunci când există și o chirie sau o rată la bancă, banii rămași pentru economii și alte nevoi pot fi puțini.
Nici creșterea salariilor nu aduce automat o putere de cumpărare mai mare. Pentru a înțelege situația financiară a unei familii, trebuie luate în calcul veniturile rămase după taxe și cheltuielile efective. De exemplu, două familii cu aceleași venituri pot avea niveluri de trai diferite dacă una deține o locuință fără credit, iar cealaltă plătește lunar chirie sau rate.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și Eurostat, situația locuirii este un indicator important pentru înțelegerea dificultăților cu care se confruntă gospodăriile din România.
România, pe primul loc în UE la supraaglomerarea locuințelor
Potrivit Eurostat, în 2025, aproximativ 40% din populația României locuia în gospodării supraaglomerate. Prin comparație, media Uniunii Europene era de circa 17%. România se afla astfel pe primul loc în UE la acest indicator, conform datelor prezentate în publicația Housing in Europe, ediția 2025.
Supraaglomerarea apare atunci când o locuință nu are suficiente camere în raport cu numărul și structura persoanelor care trăiesc acolo. Indicatorul nu arată direct cât costă locuințele sau câți bani câștigă familiile, dar oferă o imagine asupra condițiilor în care trăiesc oamenii.
Aceste date arată că accesul la o locuință suficient de spațioasă rămâne o problemă importantă în România. Pentru familiile care au venituri limitate, găsirea unei locuințe potrivite, fără ca plata acesteia să afecteze întregul buget, poate fi o provocare.
Peste 60% dintre tinerii români locuiau în gospodării supraaglomerate
Problema este și mai vizibilă în rândul tinerilor. Potrivit datelor Eurostat menționate pentru anul 2025, 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării supraaglomerate. Procentul era cel mai ridicat din Uniunea Europeană și depășea considerabil media europeană de 26,9%.
Datele evidențiază diferența dintre condițiile de locuire ale tinerilor din România și cele înregistrate la nivel european. Pentru cei care își doresc să locuiască singuri sau să își întemeieze o familie, găsirea unei locuințe potrivite poate fi una dintre provocările importante ale începutului de viață independentă.
Totuși, rata de supraaglomerare nu arată, de una singură, care este cauza acestei situații. Veniturile, costurile locuirii și structura gospodăriilor sunt aspecte diferite, care trebuie analizate separat pentru a înțelege de ce atât de mulți tineri împart locuința cu alte persoane sau trăiesc în spații insuficiente.
Cât de mult apasă costurile locuinței asupra bugetului unei familii
Cheltuielile pentru locuință pot pune o presiune importantă asupra bugetului lunar, mai ales în cazul persoanelor care plătesc chirie sau rate la bancă. Pentru a măsura această povară, Eurostat folosește un indicator care arată câte persoane trăiesc în gospodării în care costurile totale ale locuinței reprezintă cel puțin 40% din venitul disponibil.
Potrivit Key Figures on European Living Conditions 2026, în 2025, 7,7% din populația Uniunii Europene se afla în această situație. În România, presiunea financiară diferă în funcție de vârstă, venituri și situația locativă.
De exemplu, tinerii care locuiesc cu chirie sau plătesc un credit pentru locuință pot avea cheltuieli lunare mult mai mari decât persoanele care dețin deja o casă sau un apartament fără datorii. Din acest motiv, două familii cu venituri asemănătoare pot avea un nivel de trai diferit, în funcție de costurile pe care trebuie să le suporte.
Indicatorul Eurostat arată cât de mult pot cântări cheltuielile locuinței în bugetul unei gospodării. Totuși, el nu înseamnă că toate familiile cheltuiesc 40% sau 50% din venit pentru locuire, ci evidențiază situația celor pentru care aceste costuri reprezintă o povară financiară ridicată.
Facturile la utilități pun presiune pe bugetul familiilor din România
Cheltuielile pentru locuință nu se rezumă doar la chirie sau la rata bancară. Familiile trebuie să plătească lunar și facturile la electricitate, încălzire, apă, întreținere și alte servicii necesare. Toate aceste costuri se adună și pot lăsa mai puțini bani pentru alimente, sănătate sau alte cheltuieli importante.
Potrivit datelor Eurostat, în 2024, aproximativ 15% din populația României trăia în gospodării care aveau restanțe la plata chiriei, a creditelor ipotecare sau a facturilor la utilități. Procentul era mai mare decât media Uniunii Europene, de aproximativ 9%.
Aceste cifre arată că o parte dintre gospodăriile din România întâmpină dificultăți în achitarea la timp a obligațiilor financiare. Atunci când veniturile sunt limitate, chiar și facturile obișnuite pot deveni o povară, mai ales dacă familia are și alte cheltuieli importante de acoperit.
Alimentele s-au scumpit, iar salariile nu țin întotdeauna pasul. De ce le rămân românilor mai puțini bani
Creșterea salariilor nu înseamnă automat și un trai mai bun. Atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, puterea de cumpărare scade. Cu alte cuvinte, chiar dacă o familie câștigă mai mulți lei decât în anii trecuți, este posibil să își permită mai puține produse și servicii.
Alimentele au un rol important în această situație, deoarece sunt cheltuieli esențiale, care nu pot fi eliminate din buget. Familiile cu venituri mici sunt mai vulnerabile la scumpirea produselor de bază, pentru că o parte importantă din banii lor se duce pe cumpărăturile de zi cu zi.
Pentru a înțelege dacă românii o duc mai bine din punct de vedere financiar, trebuie comparată evoluția salariului mediu net cu cea a prețurilor. Salariul real arată mai clar dacă veniturile au ținut pasul cu scumpirile și dacă oamenii își permit mai multe lucruri decât înainte.
Creșterea copiilor aduce cheltuieli suplimentare pentru familie
Bugetul unei familii cu copii este influențat de vârsta acestora și de nevoile lor. Părinții trebuie să ia în calcul cheltuielile pentru haine, alimente, rechizite, transport și activități educaționale. Unele familii plătesc și grădinițe private, servicii de îngrijire sau cursuri extrașcolare.
Costurile diferă în funcție de localitate, de accesul la serviciile publice și de programul de lucru al părinților. În familiile în care ambii părinți lucrează, organizarea programului copiilor poate deveni o provocare în plus. Uneori, este nevoie de ajutor din partea bunicilor sau de servicii suplimentare de îngrijire.
Nu toate familiile au aceleași cheltuieli. Totuși, costurile asociate creșterii copiilor pot reduce suma disponibilă pentru economii și alte planuri, mai ales atunci când veniturile sunt deja afectate de chirie, rate și facturi.
Cum trebuie privită comparația dintre anul 1960 și prezent
Comparațiile dintre viața de acum și cea din România anului 1960 trebuie făcute cu atenție. La acea vreme, țara funcționa într-un sistem socialist, în care statul controla o mare parte din economie, iar prețurile și salariile erau administrate diferit față de prezent.
Nici situația locuințelor nu poate fi comparată direct cu cea de astăzi. Apartamentele repartizate de stat nu erau echivalente cu locuințele cumpărate în proprietate, iar accesul la bunuri și servicii era diferit. În plus, multe femei lucrau și în perioada comunistă. Prin urmare, imaginea unei societăți în care doar bărbatul aducea bani în casă nu descrie toate familiile românești din acea perioadă.
Un salariu din 1960 nu poate fi comparat direct cu unul din 2026 doar prin raportarea sumelor în lei. Pentru o analiză corectă trebuie luate în calcul puterea de cumpărare, prețurile, structura cheltuielilor și condițiile economice. De aceea, comparațiile distribuite pe rețelele sociale trebuie verificate și nu pot fi considerate automat statistici oficiale.
De ce românii au senzația că muncesc mai mult, dar le rămân mai puțini bani
O familie poate avea venituri mai mari decât generațiile precedente, dar și mai multe obligații financiare. Chiria, ratele bancare și facturile pot consuma o parte importantă din buget, în timp ce scumpirea alimentelor și a serviciilor reduce avantajul majorărilor salariale.
La acestea se adaugă cheltuielile pentru transport, telefonie, internet și alte servicii folosite zilnic. Pentru familiile care nu reușesc să pună bani deoparte, orice cheltuială neprevăzută poate deveni o problemă. Lipsa economiilor accentuează sentimentul de nesiguranță financiară, chiar și atunci când ambii adulți au un loc de muncă.
Situația nu este însă aceeași pentru toată lumea. Veniturile, localitatea, numărul copiilor, datoriile și deținerea unei locuințe influențează direct nivelul de trai. Din acest motiv, două familii cu salarii asemănătoare pot avea situații financiare complet diferite.
România, pe primul loc în UE la supraaglomerarea locuințelor
Condițiile de locuire oferă un alt indiciu despre presiunile cu care se confruntă familiile din România. Potrivit Eurostat, în 2025, aproximativ 40% din populația țării locuia în gospodării supraaglomerate, față de circa 17% la nivelul Uniunii Europene. România ocupa primul loc în UE la acest indicator.
Supraaglomerarea înseamnă că locuința nu are suficiente camere în raport cu numărul și structura persoanelor care trăiesc acolo. Indicatorul nu arată direct cât costă un apartament sau cât câștigă o familie, dar evidențiază dificultățile legate de spațiul locativ.
Datele arată că accesul la o locuință suficient de spațioasă rămâne o problemă importantă. În acest context, plata chiriei sau a ratelor, alături de celelalte cheltuieli lunare, poate face mai dificilă economisirea și planificarea bugetului pe termen lung.
Citește și: Limita maximă a vieții oamenilor ar fi fost identificată. Cât am putea trăi, de fapt
O româncă povestește cum a fost umilită în Coreea. Ce i-au spus angajatele unui salon despre părul ei și ce a pățit în m...
