Personaje extrem de "colorate", care au rămas în istorie pentru obiceiurile extravagante, conducătorii de state din epoca medieval obişnuiau, atunci când nu luptau pentru cucerirea vreunui teritoriu, să organizeze baluri îmbelşugate, în cadrul cărora se desfătau cu cele mai delicioase preparate.
Un astfel de exemplu este, fără îndoială, Regele Henry al VIII-lea (care a condus Anglia din 1509 până în 1547). Un gurmand declarat, acesta organiza petreceri fastuoase, căci extinsese bucătăria Palatului din Hampton la 55 de camere. Mai mult de atât, 200 de angajaţi la bucătărie îi pregăteau cinele care ajungeau până la 14 feluri de mâncare (pentru aproximativ 600 de oameni, câţi se aflau la curtea regelui).
A cerut zăpadă şi a primit un amestec aromat delicios cu fructe, nectar, miere şi nuci! Cum s-a născut îngheţata
Printre preparatele sale preferate se găseau, în mod normal, porci sau mistreţi la proţap, însă, vinerea, când se ţinea post, acesta mânca cozi de castor la grătar, preparate de carne de balenă (era fie fiartă, fie foarte bine prăjită), păuni prăjiţi întregi (care erau serviţi „îmbrăcaţi” cu frumoasele lor pene albastre şi cu ciocul acoperit cu foiţă de aur), organe interne (considerate delicateţuri), „budincă neagră” (un cârnat umplut cu sângele fiert şi coagulat al animalului), cap de mistreţ (garnisit cu dafin şi rozmarin)
Regina Victoria, în schimb, prefera bucătăria franţuzească. Astfel, acesteia i se serveau plăcinte şi supe (de orz perlat sau cartofi), combinate cu un soi de cocktail preferat de ea, pregătit din vin roşu şi whisky. De asemenea, un preparat îndrăgit de aceasta era supa de broască ţestoasă, care costa, la vremea respectivă, nu mai puţin de 800 de lire.
Serviți un CAPPUCCINO? Istoria faimoasei băuturi născută din frizura călugărilor și legătura sa cu românii
Ivan cel Groaznic, unul dintre cei mai excentrici ţari ruşi, iubea preparatele din lebede, păunii prăjiţi, dar şi plăcinte de pui, plăcinte cu carne şi brânză şi clătitele.
Ecaterina cea Mare, cunoscută drept o femeie educată, iubea mâncărurile simple, printre care se găseau vita fiartă cu murături şi un sos din limbi de vânat uscate. În ceea ce priveşte dulciurile, prefera un desert rusesc tradiţional – Kolomna pastila (un piure de fructe uscat). În timpul dineurilor oficiale ţarina se desfăta cu zece tipuri de supă, pui şi prepeliţă cu trufe, fazani cu fistic, biban cu şuncă, lişiţă cu măsline, carne de ţestoasă, miel la proţap şi multe altele, până la aproape o sută de feluri de mâncare. Multe dintre ele erau influenţate de bucătăria franţuzească.
Plăceri nebănuite! Pe asta nu o știai! Prăjitura Tiramisu se consumă între partidele de amor pentru a prinde puteri
Sursa: Historia.ro
România "fierbe"! A fost emis cod galben de caniculă în 29 de județe și în Bucureşti... Veşti importante pentru cei care merg la munte! Telegondola dintre Cota 1400 și Cota 2000, finalizată în decembrie...
