Un tânăr a povestit pe bloggul său la ce scene cutremurătoare a asistat în seara tragicului incident de la Clubul Colectiv.
„Ajung în piața Bucur. O mașină de pompieri din care un pompier se dă jos și încă o autospecială cu scara pe strada Verzișori. O ambulanță prezentă la fața locului. „Nu e grav”, îmi zic. Încep să îmi pregătesc camera din mers și intru pe gangul ăla blestemat. Aici începe tot.
Merg 5 metri și dau ochii cu Porky, unul dintre bodyguarzii clubului. Se clatină, e de nerecunoscut. Pare avariat. Îl întreb dacă e ok, îmi răspunde mai mult prin semne și onomatopee. Presupun că e relativ ok și că își revine. Mă apropii de intrarea în club. Oameni țipă. Pe culoarul de acces către club, pe partea stângă, zac oameni arși. O femeie zace rezemată de o mașină strigând după soțul ei. Bag camera foto în geantă. Nu pot. Nu sunt făcut să fiu un jurnalist din ăla, indiferent la suferința celorlalți. Dau să intru în club și realizez că de fum nu vedeam flăcările înalte de aproape un metru. Mă retrag. Sunt bulversat. Mor oameni în fața mea, la câțiva metri de mine. Clubul meu preferat e distrus. Mă întâlnesc cu câțiva cunoscuți. Toți îmi zic că e groasă treaba și că ar fi luat foc de la niște artificii, ce erau parte din show-ul pirotehnic. Mă simt un pic neputincios, nu știu pe ce să pun mâna mai întâi, cum să ajut, ce să fac?
Ajunge și o ambulanță în curtea aia. Oameni dau năvală către aceasta. Miroase a carne arsă, însă cel mai tare miroase a carbid. Ajunge și prietena mea. O rog să aiba grijă de doamna ce țipa după soțul ei. Intră și pompierii în curte și inițializează procedura de intervenție și evacuare a interiorului. Încep să alerg dupa ajutoare. Polițiștii încep deja să ne evacueze pe cei ce nu eram tocmai în fața clubului. Ne scot din gang, ajung în fața părculețului din piața Bucur. Ambulanțe din ce în ce mai multe încep să sosească.
Un băiat își aduce un prieten și îl așează pe jos. Respiră, e conștient dar în stare de șoc. Cere apă. Realizez că e o problemă absența apei în acest infern. Îl ajut să ajungă la o ambulanță. Îl las pe bietul băiat lângă echipajul medical ce striga disperat după adrenalina pentru un băiat pe care încercau să îl resusciteze. Văd că niște polițiști se chinuie să împingă o mașină pentru a face loc echipajelor SMURD. Le dau o mână de ajutor.
Plec spre un magazin să caut apă pentru răniți. Pe drum ma întâlnesc cu niște oameni ce au fost martori la tot incidentul. Îi rog să vină cu mine să iau apă. O doamnă din grupul lor mă aprobă. Alerg disperat spre magazinul non-stop de la Budapesta. Pe drum mă întâlnesc cu un domn care a scăpat din iadul din Colectiv. Îl rog și pe el să se întoarcă cu niște apă la răniți.
Iau apa și mă întorc. Mă întâlnesc cu vocalul de la „Up To Eleven”, Mircea, și cu încă un prieten. E speriat rău dar îmi povestește sumar, cum că tot infernul a plecat de la artificii ce au aprins izolația fonică a clubului, iar în câteva secunde flacăra s-a propagat la tavan și așa a început incendiul. Îi rog să vină cu mine să distribuim apa. Mircea îmi zice că rămâne în urmă. Nu se poate întoarce să vadă infernul de unde a scăpat. Merg cu prietenul lui să distribuim apă. Întrebăm în dreapta și în stânga cine are nevoie.
Un „băștinaș” al zonei ne cere o sticlă. S-a chinuit să scoată oameni. E plin de cenușă și se plânge că duhnește a carne arsă.
Poliția ne gonește și de acolo. Închid perimetrul. Deja e un loc al crimei. Plecăm”
Sursa: makesomenoiz.com
Citește și:
