Dosarul fostului ofiţer MAI a fost clasat pentru că „nu s-a putut stabili cert, cu argumente ştiinţifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat şi dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate” din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
„Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) şi fals în declaraţii ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 şi internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgenţă ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”. Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente ştiinţifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat şi dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”, a transmis miercuri Parchetul ICCJ.
În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienţi, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „iniţială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probaţiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate, argumentează procurorii.
„În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel şi Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.
Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”, afirmă Parchetul ICCJ.
În ceea ce priveşte ,,Formularul de evaluare a riscului infecţios la internare”, asumat prin semnătură cu ocazia internării la Spitalul de Urgenţă „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, procurorii consideră că acesta este un document intern şi a fost introdus şi ataşat foii de observaţie clinică generală la iniţiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecţii Asociate Asistenţei Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenţei infecţiilor.
„Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19.
Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecinţe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, conchid magistraţii.
