Anul 2018 este pe sfârșite, iar 2019 se vrea a fi un an mai bun, mai liniștit, mai bogat și plin de sănătate. În funcție de zona în care locuiesc, dar și după specificul locului, românii sărbătoresc diferit. Sărbătoarea de Anul Nou implică participarea întregii colectivități. Obiceiurile practicate de români de Anul Nou variază în funcție de zonă.
Plugușorul
Plugușorul reprezintă dorința recoltelor bogate ce apar descrise sub forma unei descrieri hiperbolizate, cu ecouri mitice. Plugușorul e format din buhai, clopote, bici și plug. Copii pornesc cu plugușorul, umblând pe la toate casele din sat. Ei primesc în schimbul urărilor de an nou bani, fructe sau colaci. Alaiul cetelor de feciori merg cu Plugușorul noaptea, trecând pe casele fetelor de măritat.
Conducătorul cetei poartă un costum tradițional, iar pe cap are o căciulă împodobită cu panglici colorate și șiraguri de mărgele. În timpul acestui joc, vin și cetele de mascați, reprezentatți de “frumoși” și de “urâți”. Ei aleargă după fete și copii, se dau peste cap și fac diferite ghidușii, spre amuzamentul celor ce îi privesc.
Jocul căiuților
Legenda spune că acest animal era cunoscut pentru protejarea gospodăriilor și bisericilor de spirite rele. Jocul căiuților este o tradiție prezentă în nordul Dobrogei, Moldova și Muntenia. Jucătorii de căiuți sunt echipați cu capete de cal făcute din lemn, iar trupul e făcut dintr-un material țesut pe care se adaugă ornamente.
Jocul caprei
Tradiția indică faptul că acest animal întruchipează personificarea fertilității. Cu toate acestea, în timp, acest obicei și-a pierdut încărcătura mitică, fiind folosit azi doar pentru divertisment. Obiceiul acesta se desfășoară, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Numele animalului diferă în funcție de zonă. În Hunedoara se folosește cerbul, în Moldova și Ardeal țurca sau capra, în Transilvania de sud borița, iar în Oltenia și Muntenia capra e numită “brezeia”.
Jocul caprei este acompaniat de un fluier în timp ce ciobanul rostește strigături pline de haz. În timpul jocului, sunt surprinse mai multe faze succesive. Capra se preface că se îmbolnăvește și moare. Aceasta cade la pământ, ciobanul se panichează și după ce vorbește cu capra aceasta reînvie.
Jocul ursului
Acest obicei e întâlnit doar în Moldova, iar la originea tradiției se pare că se află un cult traco-getic. Bătrânii spun că cei mai frumoși urși de Anul Nou se întâlnesc în zone precum Udești, Chilișeni, Bosanci, Știrbăț, Boroaia, Poieni și zona Câmpulungului. În cazul acestui joc pot fi, de asemenea, identificate câteva momente importante. Urșii se rostogolesc în cerc, apoi se bat, mor și reînvie. Ultima fază este urcarea ursului pe toiag. După ce se execută aceste momente importante din joc, urșii de iau la trântă și fac tumbe.
Toate aceste obiceiuri și tradiții ne întregesc pe noi ca popor și ne definesc ca fiind un neam unit, plin de datini, legende și istorisiri frumoase ce ne fac mândrii de faptul că suntem români.
Sursă foto: hepta.ro
Imagini uluitoare! Doi români au trăit spaima vieții. Se aflau pe Etna, în momentul în care vulcanul a erupt... Calendar ortodox 2019 ianuarie. Ce a făcut Sf Vasile Cel Mare cu averea sa...
