Urmărește A1 pe DiscoverÎn Săptămâna Patimilor, toţi creştinii se pregătesc să întâmpine Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât şi de una trupească.
Dacă până miercuri, se pune accentul pe curăţenie, ziua de joi este rezervată vopsirii ouălor, căci acestea, alături de pasca tradiţională, sunt bucate specifice acestei sărbători.
Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre ipotezele care ar putea să stea la originea acestei datini ar fi aceea conform căreia Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele Domnului.
De asemenea, atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Totodată, conform site-ului www.biserica.org, se povesteşte că, după ce Iisus a fost răstignit, fariseii au făcut un ospăţ de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ''Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus''. Şi pe dată ouăle s-au făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.
Cu multe secole înainte de Hristos, exista obiceiul de a oferi în dar ouă colorate, la marile sărbători, îndeosebi la cele de înnoire a timpului. Oul este el însuşi generator de viaţă, un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei.
Înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare, existând credinţa că ouăle fierte şi înroşite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată. Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii. Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor, devenită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari. Ouăle încondeiate se mai numesc şi "ouă muncite", dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru lume.
Pentru a realiza ouă decorative de Paşti, în Vrancea şi la Putna Sucevei se folosesc vopsele în relief, în Bucovina se aplică mărgele, în Neamţ se fac ouă decorative din lemn, iar în Harghita, se fac ouă din lut. De asemenea, pentru încondeierea ouălor, în unele părţi ale ţării se folosesc ouă fierte, iar în alte zone - ouă golite de conţinut.
În noaptea de Înviere, gospodinele duc la biserică un coş cu ouă roşii, pască şi cozonac, care urmează să fie sfinţite de preot. După slujbă şi în zilele care urmează, se obişnuieşte să se ciocnească ouăle, după un ritual anume. Astfel, ca regulă generală, cel mai vârstnic bărbat de la masă este primul care ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, rostind formula ''Hristos a Înviat!'', la care se răspunde cu: ''Adevărat a Înviat!''. Oul a cărui coajă a plesnit este oferit celui care l-a spart.
