S-au asezat strategic: intre un val de aparare bizantin si o mlastina, feriti de atacurile migratorilor. Si-au ingropat casele din piatra pe jumatate in pamant, si-au pus acoperis de paie si stuf. Aveau vetre ca sa se incalzeasca. Mancau cereale, carne de oaie, ceva peste.
Cand era frig isi puneau cojoace, dar temperatura nu era o problema pentru ei: le placea sa stea mai mult pe afara. Erau foarte activi, si se miscau rapid! Traiau din oierit, dar preferau ca hrana cerealele. Cimitirul lor semana intrucatva cu cele de azi. Isi ingropau mortii cu capul spre vest, ca sa vada soarele rasarind. Cei mai cu stare aveau chiar si cosciug, plus o cripta din piatra cioplita.
Impresionant pentru mileniul I. Un oras bine impartit, dupa cum o demonstreaza si imaginile luate de satelit, care pot fi vazute perfect pe Google Earth. O asezare despre care nu se stia nimic.
Scheletele (peste 300 descoperite, dar ar putea fi aproape 1.000 dupa spusele arheologilor) stramosilor nostri stau in fata buldozerelor insetate de autostrada cu osatura frumoasa, fragila si perfect conservata, iar dantura lor ar starni invidia oricarui stomatolog. Cercetarile au fost demarate de arheologii din cadrul Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta.
Cimitirul se afla pe axul autostrazii, iar santierul arheologic se intinde pe citeva sute de metri. Parea ca ceea ce reprezinta o importanta descoperire la nivel european si nu numai, va sensibiliza guvernul. A venit doamna ministru Anca Boagiu, a exclamat "Ce frumossss!", si a incheiat lapidar: "Descarcarea urmeaza sa se faca pana pe data de 5 iunie". Scurt si fara comentarii. Oamenii mici de statura si harnic - asa cum sint descrisi locuitorii acestor meleaguri - vor fi cel mai probabil mutati.
Vasele intregi din lut si extraordinarele relicve din bronz si fier lasate in urma lor au fost deja depozitate - cat s-a putut, la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta, iar orasul... Peste orasul lasat in urma lor, care include si necropola (cimitirul nr.) se va asterne Autostrada Soarelui, pe care speram sa aterizeze in siguranta candva omuletii verzi ai viitorului.
Asa cum astazi trec in deplina siguranta betoniere peste drumul alaturat Autostrazii Soarelui, drum care, dupa cum subliniaza domnul Traian Cliante, seful santierului arheologic, poate fi considerat, "cea mai buna autostrada de pe vremea geto-dacilor! Adica, drumul era facut ca sa se mearga pe el, ca erau calari, ca erau cu care de lupta...
A fost asa de bine facut, ca e circulat si in ziua de azi mult si bine. Se pare ca inaintasii nostri se priceau la autostrazi. Probabil au lucrat si mult mai repede...". Cit despre costuri, am putea adauga noi...
CITESTE tot reportajul in Jurnalul National!
