Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL VASILE! Ce NU trebuie să faci sub nicio formă în această zi de sărbătoare

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Românii petrec de Anul Nou şi Sfântul Vasile păstrând o parte dintre tradiţiile şi obiceiurile păgâne - despre care spun că îi apără de rele şi de îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg - dar şi cu practici noi, împrumutate.

În Moldova, în Ajunul lui Sf. Vasile, se aşază 12 coji de ceapă, în care se pune sare. A doua zi se va afla în care luna va ploua şi în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, semn de secetă.

Tot prin părţile Moldovei se spune că dacă de Sfântul Vasile noaptea este lină şi senină, anul va fi bun.

Fetele nemăritate îşi fac “punţi” din crenguţe de măr pe care atârnă un inel, busuioc, o batistă, o pară argintată şi un şir de mărgele, apoi le ascund afară. Dacă a doua zi găsesc punţile cu brumă pe ele se vor mărita cu om bogat, dacă nu, vor lua un om sărac.

Tot în prima zi din an fetele nemăritate se duc în grajd sau în coteţul porcului, lovesc animalele cu piciorul şi spun “anul acesta”, “anul viitor” sau “al doilea an”. Dacă porcul grohăie sau vita se mişcă la prima strigare, atunci faţă se va mărita în următoarele luni, iar dacă se mişcă la următoarele strigări, atunci faţă se va mărita peste un an sau doi.

În prima zi a anului copiii merg cu sorcova, iar cei care-i primesc vor avea parte de vigoare şi belşug.

Se zice că în prima zi a anului trebuie să-ţi între în casă bărbat. Dacă bărbatul este bogat sau sărac, aşa îţi va fi anul.

În ziua de Sf. Vasile, pe nemâncate, omul trebuie să ia în mâna unealtă cu care lucrează tot timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, ca să aibă spor tot anul.

În Mehedinţi, în Ajunul noului an, seara, vin părinţii cu copiii la moaşa, aducând plocon. Aceasta se pregăteşte cu colaci împodobiţi cu bănuţi. Asistată de mamă, moaşa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină şi-i ridică la grinda casei urându-le: “Bine-au venit nepoţii! Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu norocul să se hrănească!”. Obiceiul poartă numele de “Masa Moaşei”.

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casa spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. De asemenea, femeile beau şi joaca fusul şi furcă, pentru a creşte cânepa peste an.