- Liga Națiunilor: România vs. Kosovo se vede vineri, 15 noiembrie, de la 21:45, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Ai cel puțin 500 de capete de oi? Atunci, teoretic, practici transhumanța. Acest termen era intens discutat și utilizat în urmă cu câteva decenii. România anilor ’90, imediat după Revoluție, îi gasea pe ciobani cu animalele în turme, pe câmp, pe trasee prestabilite pentru această activitate.
În urmă cu un secol, mii de familii păstorești din țara noastră plecau cu turmele în transhumanță. Din 2010 și până în prezent, abia dacă se mai strâng zece în care să se regăsească un cioban tranhumant. Chiar și așa, există numeroși crescători și se găsesc de vânzare, în România, oi din diferite rase. În general cei care cresc animalele o fac pentru că a-și câștiga traiul din lână, lapte si carne.
Să vrei să investești într-o astfel de afacere presupune să deții un buget pe care îl poți obține chiar accesând fonduri. Tot mai mulți români își îndreaptă atenția spre agricultură și creșterea animalelor pentru consum și depun proiecte prin care obțin bani europeni.
Vama Veche acum 25 de ani. Ciobanii duceau oile pe plajă
În zilele noastre, Vama Veche este una dintre cele mai populare stațiuni turistice de pe litoralul românesc, fiind preferată de tinerii dorninci de distracție. Puțini sunt cei care sțiu că în urmă cu mai bine de 25 de ani, la începutul anilor `90, satul Vama Veche era raiul ciobanilor care își petreceau timpul cu oile pe plajă. Astăzi, satul a devenit zonă turistică și are spații de cazare, restaurante și asfalt.
Autoritățile române au interzis transhumanța în 2007, apoi au revizuit prevederile
Lucrurile privind transhumanța s-au schimbat și odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. În 2007, țara noastră, ca stat membru UE, a fost pusă în situația de a transmite la Bruxelles care sunt zonele stabilite pentru practicarea transhumanței și să precizeze în Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală formele de sprijin financiar acordate pentru încurajarea acestei practici tradiționale. La acea vreme, autoritările din România au decis să declare drept legală transhumanța. Ba mai mult, au fost stabilite amenzi foarte mari, de până la 3.000 de lei pentru ciobanii care continuau să o practice. Lucrurile, însă, n-au rămas în această formă. Nemulțumirile ciobanilor au ajuns la Ministerul Agriculturii și au avut câștig de cauză, astfel că în țara noastră fenomenul transhumanței a rămas în picioare. Practicat, însă, mult prea rar și doar de câteva familii din zonele de munte, care și-au păstrat tradiția din generație în generație.
Transhumanța, o practică ce nu mai rentează nici în Europa
În ultimii ani, lumea arhaică și modul de viață atât de popular în Europa până spre anii 2000 a intrat ușor într-un con de umbră. Transhumanța, care e practica din Balcani și până în Peninsula Iberică, este pe cale de dispariție. Motivul? Consumerismul și tehnologizarea societății. Concret, obiceiurile de consum ale marii mase s-au schimbat, lumea își îndreaptă tot mai mult atenția spre zona urbană, astfel că ruralul și viața la țară nu mai prezintă interes. Fermele și utilajele automatizate au luat locul ciobanilor care mergeau cu oile pe câmp odinioară.
În plus, proprietarii de ovine trebuie să respecte o serie de reguli stabilite la nivel European. În România, transhumanța este reglementată în prezent printr-un “ordin comun al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Administrației publice, care aprobă Strategia privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung”.
