Un nou simptom al infectării cu coronavirus a fost descoperit. Cum afectează COVID-19 sistemul nervos?

• Camera 609. Lasă-mă, îmi place! Un serial de miliarde, în fiecare Vineri, de la 20:30, la Antena 1 și AntenaPLAY

COVID-19 afectează zone din creier ce procesează informațiile despre miros. De aici ar veni, se pare, și primul semn al infecției. Le Monde scrie despre un nou simptom al infecției cu coronavirus: anosmia (pierderea mirosului).

Într-un raport publicat vineri, 20 martie, se arată că pierderea mirosului (sau anosmia) poate fi unul dintre primele simptome ale Covid-19.

Cu toate că este neglijat, de cel mai multe ori, la debutul bolii, acest semn clinic este identificat în multe ţări şi ar putea fi explicat prin capacitatea noului coronavirus de a infecta sistemul nervos central al pacienţilor - în special zonele procesării informaţiilor olfactive ale creierului, ipoteză susțintă de două articole de cercetare recente.

Primul, recent publicat de cercetătorii chinezi în Journal of Clinical Virology, se bazează pe date obţinute de la coronavirusuri altele decât SARS-CoV-2, studiate mai demult.

• S-au schimbat regulile! Cine va fi testat, de acum încolo, de coronavirus? Ce simptome de COVID-19 vor căuta medicii?

Al doilea, publicat aproape simultan în revista Chemical Neuroscience, propune mecanisme de acţiune capabile să explice această potenţială facultate a virusului de a infecta sistemul nervos central.

„Articolul [de la cercetătorii chinezi] este interesant, deoarece se bazează pe observaţii clinice, interpretate folosind o sinteză a ceea ce ştim despre coronavirusuri”, a spus biologul Christine Prat, al consorţiului European Virus Archive Global.

• Spania, noul focar de coronavirus. Bolnavii zac pe podeaua spitalului, luptând pentru fiecare gură de aer. Nu mai sunt paturi pentru toți - Video

„Cu toate acestea, rămân multe de înţeles cu privire la impactul pe care anumite virusuri îl pot avea asupra sistemului nervos central, care este o zonă foarte specifică: sistemul imunitar nu poate funcţiona acolo ca în altă parte a corpului, deoarece trebuie să lupte împotriva infecţie prin evitarea distrugerii celulelor neuronale, care nu se reînnoiesc, sau foarte puţin”, a adăugat Prat.