Urmărește A1 pe DiscoverSimbol al unității Revoluției Române de la 1848, „Deșteaptă-te române” a fost cântat pentru prima oară în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea pe data de 29 iulie 1848.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ''Un răsunet'', scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ''Foaie pentru minte, inimă şi literatură'', pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Întors de la Adunarea de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3/15 mai 1848, unde dorinţa de libertate şi unitate naţională au fost susţinute cu tărie, Andrei Mureşanu – conform mărturiei soţiei sale – „s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu după ce se făcuse ziuă, plimbându-se din când în când prin odaie şi citind ceea ce scrisese”. Erau strofe din poezia "Răsunetul".
Vorbind despre poetul Andrei Mureşanu, soția acestuia spunea:
Interzis după instaurarea regimului comunist timp de aproape o jumătate de secol, a fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991
Din anul 1998, ziua de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Național al României.
Imagini șocante surprinse într-un spital din România! Momentul în care o asistentă bruschează un bebeluș pe care-l hrăne... E prăpăd în țară! Județele în care meteorologii au emis COD GALBEN de PLOI TORENȚIALE! ...
