Live acum
Prime Time 20:00Chefi la cuţite

Turlele bisericilor din București au căzut. "Pământul s-a despicat sub picioare și mugetele urcau către ceruri"! Orașul a devenit ruină după cutremurul de 8 grade Richter! Au crăpat și zidurile din Moscova!

Zi de toamnă, lumea sărbătorea pe Sfânta Parascheva. La un moment dat, pământul a început să se cutremure și Bucureștiul s-a „scuturat” de case boierești și clădiri. Pe 14 octombrie 1802 a izbucnit cel mai mare seism din istoria României, cu o magnitudine de aproximativ 8 grade pe scara Richter. Inclusiv Moscova s-a zguduit!

Bucureștiul de secol 19

Sursa foto: adevarul.ro

Zi de toamnă, lumea sărbătorea pe Sfânta Parascheva. La un moment dat, pământul a început să se cutremure și Bucureștiul s-a „scuturat” de case boierești și clădiri. Pe 14 octombrie 1802 a izbucnit cel mai mare seism din istoria României, cu o magnitudine de aproximativ 8 grade pe scara Richter. Inclusiv Moscova s-a zguduit!

14 octombrie 1802. Blestemul Sfintei Parascheva. Capitala este zguduită de cel mai puternic cutremur resimțit vreodată de țara noastră. Epicentrul ar fi fost în Grecia, dar Bucureștiul se cutremură din plin, timp de două minute și cincizeci de secunde, la o intensitate de 7,7-7,9 grade pe scara Richter. Suficient cât să se prăbușească aproape tot!

„STRIGĂTELE S-AU RIDICAT CĂTRE CERURI”

În opera "Istoria Bucurescilor", Gheorghe Ionescu-Gion scria: „cocoşii, câinii, caii, boii dau de mai nainte semne de o groază nepricepută şi când au început sguduielile, ceva asurzitor şi ne mai auzit, nesce strigăte, sbierete, mugete, urlete s-au ridicat către ceruri, amestecându-se cu sgomotul duduiturilor cari se rotocoliau pe sub pământ. Fiă-care se aştepta ca pământul să-i crape sub picioare şi să-l înghită în adâncurile sale”, potrivit historia.ro.

Bucureștiul de secol XIX (tiparituriromanesti.wordpress.com)

Unda de șoc s-a simțit la Sankt Petersburg, Constantinopol, Insula Creta și chiar în Marea Egee, seismul devenind astfel unul dintre cele mai puternice din istoria europeană. În Bulgaria, orașele Ruse, Varna și Vidin au fost aproape complet distruse.

Au crăpat zidurile la Moscova!

Istoria spune că, în acea zi, o bonă plimba un băiețel într-un cărucior, în curtea Bibliotecii Universității „M. V. Lomonosov“ din Moscova. La ora 1:53, "au început să cadă statuile", iar băncile de piatră s-au răsturnat. Băiețelul era viitorul poet rus Aleksandr Pușkin!

Țipete de panică, agitație, disperare! Câte o tencuială mai cade din când în când și ochii privesc către cer, rugând ca totul să se termine cu bine.

Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară.

Călugărul Dionisie Eclesiarhul scria: „s-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”

Pagubele au fost uriașe. Casele s-au sfărâmat ca mușuroaiele, zidurile bisericilor au crăpat și turlele au căzut. Mănăstirea Cotroceni se prăbușește.Turnul Colței, cel mai înalt edificiu din oraș, este puternic afectat. Au fost DOAR 4 MORȚI, dar sute de răniți.

Turnul Colței, înainte și după cutremur (wikipedia.ro)

O altă mărturie se răspândea din vorbă-n vorbă: „În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-a cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi”

Bucureștiul vechi și frumos de altădată era acum doar un morman de moloz, peste care domnea groaza.

Proaspăt ales domn peste români, Constantin Ipsilanti venea era la o biserică din Giurgiu când a început „Marele cutremur”. A gonit spre oraș și și-a găsit Bucureștiul prăbușit. Totul era ruină. După tragedie, „timpul a început să nu mai aibă răbdare”, așa că măsuri urgente trebuiau luate. Meșteșugarii își freacă mâinile, urmează câștiguri mari din vânzarea de materiale. Prețurile explodează!

Constantin Ipsilanti

Domnul dă ordin rapid ca breslele să se reorganizeze și astfel, lemnari, zidari și cărămidari s-au apucat degrabă să refacă orașul, dar la prețurile impuse de Ipsilanti! În câțiva ani, Bucureștiul se ridică mai falnic, mai civilizat, iar clădirile vor rezista altor cutremure mai mari.

CUM A DISPĂRUT TURNUL COLŢEI - mândria Bucureştiului

Turnul Colței a fost construit între 1709 -1714, fiind conceput și realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colțea. Pe atunci, era edificiul cel mai înalt din București. Cutremurul din 1802 l-a afectat grav, iar mărturiile din acea perioadă sunt grăitoare: "La șapte ceasuri din zi s-au surpat foișorul din jos și cu un colț de zid, până la foișorul de piatră". A rezistat eroic în urma seismului şi o mare parte a construcţiei a fost refăcută de lemn.

În perioada 1835-1846 a fost demolată vechea mânăstire, turnul având funcția de foișor de foc. A fost demolat și el în august 1888, pentru că structura sa era deja foarte șubredă și exista riscul prăbușirii totale în orice clipă...

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro