Marea Unire s-a făcut pentru ei! În 1918, românii au venit la Alba Iulia cu mărgele de usturoi la gât. Regina Maria, bolnavă de gripă, a fost la un pas de a rata Unirea

 
+7 click pentru
galerie

În 1933, se spunea că istoria este o știință a omului, a trecutului uman: „Nu există decât istoria omului”. Așa că vom vorbi despre oameni, despre românii pentru care s-a făcut Marea Unire. Ce viață aveau? Cu ce boli se luptau? Cum au venit la Alba Iulia și ce sperau să se schimbe de la 1 decembrie 1918?

Au trecut 100 de ani de când mai mult de 100.000 de români au străbătut țara ca să ajungă la Alba Iulia, pentru a fi martorii celui mai important eveniment din istoria poporului nostru: Marea Unire. Peste o mie de delegați, din cele 130 de cercuri electorale și cele 27 de comitate românești, oameni de cultură, episcopi, au venit venit să proclame „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și legal” și „libertatea presei”.

1 decembrie 1918 a picat într-o duminică, fără soare. Era frig, ningea, iar vântul bătea puternic. Cu toate astea, atmosfera de la Alba Iulia era una de sărbătoare. Oamenii forfoteau și se înghesuiau unii într-alții, de emoții și, poate, să se încălzească. Veniseră din toate părțile, cu trenul, cu căruțele (cei mai bogați), călare, PE JOS, în hainele cele mai bune, cu steaguri tricolore, cu pancarte imense pe care scriseseră numele comunelor și zonelor din care erau. Românii și România erau la Alba Iulia!

S-a cântat, s-a strigat, s-a mâncat. Românii din 1918 sărbătoreau la fel ca astăzi, 100 de ani mai târziu. Alina Șuta- Bogătean este autoarea unui studiu despre societatea rurală românească. Ea susține că zeama, carnea cu varză, brânza, sarmalele și prăjiturile erau nelipsite de pe masa de sărbătoare.

Unirea principatelor a fost lumina de la capătul unui tunel lung și întunecat. Războiul sărăcise țara, omorâse aproape 700.000 de bărbați. Nici cei care au rămas acasă nu au fost scutiți de suferință și moarte. În 1918,  Europa era răvășită de epidemia de gripă spaniolă.  

Epidemia a început în ultimele luni ale Primului Război Mondial. Până la urmă, boala avea să răpună mai mulți oameni decât cumplitul război. În februarie 1918, „febra de trei zile” a afectat opt milioane de spanioli, printre care se număra și regele Alfonso al XIII-lea.

Bolnavii aveau o temperatură de 40 de grade, dureri la nivelul orbitelor, al urechilor, în regiunea lombară, până când fiecare fibră a trupului lor ajungea să doară. La câteva ore de la apariția primleor simptome, pielea bolnavilor se albăstrea. Culoarea era atât de pronunțată, încât medicilor le era aproape imposibil să determine culoarea inițială a pielii pacientului. Un medic a spus că pacienții se sufocau pur și simplu după ce încercau cu disperare să respire. Un altul a descris nefericiții „care mureau încercând să-și elibereze căile respiratorii de o spumă sângerie care le țâșnea uneori pe nas și gură”.

Medicii erau neputincioși în fața epidemiei. Singura speranță era prevenția. Campanii de informare a populației îndemnau oamenii să poarte măști de protecție: „Purtarea măștii vă va salva viața! Masca vă protejează în proporție de 99% împotriva gripei.”

Românii nu au ținut cont de niciun avertisment, s-au strâns la Alba Iulia ca să fie martorii celui mai important eveniment din istoria țării noastre. Pentru a preveni boala, purtau la gât mărgele din căței de usturoi, amintește Ștefan Hărăguș. Încă de la începutul anilor 1900,  românii le luptau cu boli precum febrea tifoidă, tusea convulsivă sau tuberculoza. În același studiu, Alina Șuta- Bogătean spune că motivul pentru care bolile se răspândeau cu repeziciune erau sărăcia, condițiile proaste de trai și alimentația precară.

Regina Maria a fost la un pas de a rata Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, din cauza unei gripe ce a ținut-o la pat vreme de două săptămâni.

 

Într-un Monitor Oficial din 1918,  medicul familiei regale, I. Mamulea, scria despre starea de sănătate a Reginei Maria. Timp de două săptămâni, Majestatea Sa fusese ținută la pat de simptomele unei gripe puternice. Primele semne au apărut în 27 noiembrie 1918. Medicul nota: „M.S. Regina suferă de gripă cu determinaţiuni tracheo-bronşice. TD:38, 5, P:78, TS:39, 8 P:86. Stare de sănătate se menţine favorabilă”.

Pe parcursul următoarelor zile, starea Reginei s-a deteriorat. Dureri de cap, tuse, febră, amețeli puternice o chinuiau pe Alteța Sa. La patul său au fost chemați cei mai buni medici pe care țara îi avea în acea perioadă, fiecare cu propria schema de tratament, astfel încât Majestatea Să să fie aptă să participe la evenimentele de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Gripa a fost la un pas de a rata Marea Unire de la Alba Iulia, cel mai important eveniment pentru Casa Regală a României. În același document oficial, medicul I. Mamulea a scris despre starea de sănătate a Reginei chiar în ziua de 1 decembrie: „Examinând pe M.S. Regina am constatat că fenomenele bronşice au devenit mai intense la baza stângă. TD:38, 5, P:76, R:18 pe minut. TS:38, P.76 ”.

Regina a început să-şi revină abia la o săptămână după Marea Unire, când acelaşi medic regal precizia că se află în afara oricărui pericol.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE