- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
România își plânge una dintre cele mai calde și pline de substanță actrițe din istorie. Ilinca Tomoroveanu, marea artistă a țării nostre s-a stins la vârsta de 77 de ani după ce a luptat cu demnitate cu o boală perfidă și neiertătoare.
Pentru cei trecuți de prima tinerețe, Ilinca Tomoroveanu a reprezentat o adevărată divă a scenei românești. Divă prin felul în care juca, divă prin felul în care vorbea, divă prin felul în care vorbea.
Cine a fost Ilinca Tomoroveanu
Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar). A fost nepoata celebrului poet Octavian Goga.
A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).
După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.
În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.
Roluri la TNB
Bătrâna - „Avalanşa” de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim, 2010
Irena Romescu - „Jocul ielelor" de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007
Maşa - „Maşinăria Cehov" de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, 2003
Salomia - „Crimă pentru pământ" după Dinu Săraru, regia şi dramatizarea Grigore Gonţa, 2002
Ana Dmitrievna Karenina - „Cadavrul viu" de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag, 2001
Doamna Alving - „Strigoii" de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1998
Uma - „Ghetou" de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, 1993
Clitemnestra - „Trilogia antică" după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban, 1990
Mara de Cylli, Tomlmay - „Moştenirea" de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu şi Horea Popescu, 1989
Gizi - „Papa Dolar" de Andor Gabor, regia Mihai Berechet, 1984
Maria Sineşti - „Jocul ielelor" de Camil Petrescu, regia Sanda Manu, 1986
Nataşa Golubeva - „Între patru ochi" de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea, 1983
Florence - „Cavoul de familie" de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu, 1980
Naştenka - „Însemnările unui necunoscut" după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar, 1979
Berta - „Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu, 1978
Roxana - „Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand, regia N.Al. Toscani, 1977
Lucille Desmoulins - „Danton" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974
Celesta Finley - „Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet, 1972
Ina - „Iadul şi pasărea" de Ion Omescu, regia Alexandru Finţi, 1972
Viorella Vidrighin - „Un fluture pe lampă" de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972
Silvia Domnişor - „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară" de Eugen Barbu, regia Sanda Manu, 1971
Iulia - „Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet, 1969
Kathie - „Heidelbergul de altădată" de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan, 1968
Oana - „Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967
Nuntaşa - „Nuntă însângerată" de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu, 1966
Dona Ana - „Castiliana" de Lope de Vega, regia Horea Popescu, 1966
Crina - „Patima roşie" de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea, 1965
Anca - „Vlaicu Vodă" de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965
Ruja - „Doamna lui Ieremia" de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim, 1965
Rosette - „Să nu te joci cu dragostea" de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964
Cristina - „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu, 1964 - Debut
Activităţi în afara TNB
Roluri în film
„De-aş fi Peter Pan", regia Gheorghe Naghi, 1991
„Dincolo de orizont", regia Ştefan Traian Roman, 1978
„Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
„Războiul Domniţelor", regia Virgil Calotescu, 1969
„Frumoasele vacanţe", regia Karoly Makk, 1967
„Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
„Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
„La porţile pământului", regia Geo Saizescu, 1965
„Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
„Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)
Televiziune
Tiţa - „Bălcescu" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
Gena - „Titanic vals" de Tudor Muşatescu, regia Horea Popescu
Vanda - „Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu, regia Matei Alexandru
Dona Sol - „Hernani" de Victor Hugo, regia Cornel Popa
Smaranda - „Ochii care nu se văd", regia Dan Necşulea
Ilinca Tomoroveanu a fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti, din 2005, preşedinta de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga", 1999, membră a Senatului UNITER din 1998, membră a UNITER din 1990, membră a UCIN din 1980.
A fost recompensată cu Medalia Comemorativă "Mihai Eminescu", 2000, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, 2004, şi cu distincţia oficială Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, 2012.
Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).
Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu. Este fiica lui Alexandru Tomoroveanu, economist cu studii la Paris, fost director general al CEC
