Cultura romaneasca trece granita si fara Institutul Cultural Roman

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Paradoxal, cultura romaneasca se propaga in lume pe cai neasteptate, despre care in zadar asteptam sa aflam ceva de la presa. N-au destula mondenitate si nici incarcatura de scandal. Nu stim, de pilda, ca in Germania, la Stuttgart, are loc, din doi in doi ani, Festivalul George Enescu. Altul decat cel din Romania. Sau ca, din 2005 incoace, se desfasoara in Europa cateva turnee cu spectacole culturale („Etnosimfonica" si „Balade din Carpati") cu efecte puternice in spatiul Uniunii, dar fara impact la noi. Mass-media abia se indura sa le semnaleze.

Exista, asadar, si lucruri pe care am putea sa le salu¬tam, macar pentru faptul ca fac opozitie manelelor in spatiul european. In afara de cele promovate destul de eficient de Institutul Cultural Roman (I.C.R.), initiativele nu vin, din pacate, din cadrul institutional (chiar daca sunt agreate de acesta), ci din mediul privat. Fie cel din tara (prin fundatii, aso¬ciatii sau companii), fie din interiorul diasporei, care a reusit sa-si creeze propriile structuri culturale. Aceste initiative sunt mai eficiente, pentru ca nu se adreseaza neaparat unui public specializat, ci consumatorului obisnuit.

„Etnosimfonica" si „Balade din Carpati"
Cultura, prin toate parghiile ei, institutionale sau private, are doua directii fundamentale, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Una dintre acestea este mentinerea romanilor din diaspora in legatura cu tara de origine, cealalta urmareste ex¬tensia valorilor culturale romanesti pe spatiul cultural al altor tari. Implicarea cea mai constanta in proiecte culturale desfasurate in afara tarii ii apartine regizorului si producatorului Cornel Diaconu, presedintele Asociatiei Pro Familia. Pe langa conceptul „Miss Diaspora" (facut dupa modelul „Miss Italia nel Mondo"), prin care, cu o interfata de divertisment, a reusit sa aduca, la masa socializarii, reprezentanti ai comunitatilor romanesti din toata lumea, el este si autorul proiectelor „Etnosimfonica" (2006) si „Balade din Car¬pati" (2007 si 2008), ambele cu K1 si Felicia Filip, turnee desfasurate prin noua orase din cinci tari Europene („Etnosimfonica"), respectiv 10 orase din patru tari („Balade din Carpati"). Primul a reusit sa adune, in pietele publice pe unde s-a desfasurat, peste 15.000 de europeni, iar cel de-al doilea - peste 20.000.

Alte proiecte ale lui Cornel Diaconu au fost „Prima zi in Europa" (spectacol desfasurat intr-o catedrala din Bruxelles in noaptea de Revelion 2006-2007, cu copiii din corul Ale¬gretto si Felicia Filip), un turneu de Craciun desfasurat cu acelasi cor Alegretto in 2006, „Placinta dobrogeana la Bruxelles" (2007) si „Asta-sea¬ra ne distram in familie" (octom¬brie-noiembrie 2009). „Am colaborat in general cu parteneri straini - spu¬ne Cornel Diaconu -, comunitati ro¬manesti sau autoritati locale din Ger¬mania, Italia, Belgia, Franta. Unele proiecte au avut insa si finantare par¬tiala prin Promocult: «Etnosimfonica» si «Balade din Carpati». Pentru Revelionul de la Bruxelles am avut finantare partiala de la Primaria din Slatina, cu care trebuia sa facem si un duplex tv. Adica oltenii si belgienii ar fi putut vedea in direct spectacolul. Ghinion! A fost o problema cu satelitul in noaptea aia si spectacolul a fost transmis a doua zi... Mie nu mi se pare putin lucru sa aduni la un loc 1.200 de spectatori, majoritatea belgieni, care, in loc sa se distreze altfel, au venit la acest spectacol. Nici nu au incaput toti in catedrala Sainte Catherine, vreo 200 au ramas pe-afara. Cat priveste «Asta seara ne distram in familie» - turneu prin patru tari -, facut cu finantare partiala de la CNC, a avut un impact peste asteptari, probabil pentru ca a fost un proiect interactiv - imagine de film combinata cu spectacol live. Ceea ce m-a determinat sa concep un alt proiect, de data asta avand ca suport filmul istoric. Proiectul, intitulat «Romania EuRoTour», l-am de¬pus deja la Centrul National al Cinematografiei. Nu am primit inca raspuns".

Citeste articolul integral pe sfin.ro