Urmărește A1 pe Discover"Continuu sa traiesc in si prin dans. Si pentru asta sunt fericit. Iata cat de putin imi trebuie sa fiu fericit la 36 de ani. Chiar si acum, intr-o epoca tulbure, potrivnica artelor, tocmai arta e cea care, pe mine, ma salveaza. E simplu: arta ca forma de evaziune. Evadam cu totii in filme, in spectacole, privind un tablou, ascultand o muzica, si ne-ar placea sa traim acolo, sa ramanem acolo si sa nu ne mai gandim la facturi si la lucruri prozaice. Mie mi-ar placea sa evadez intr-un film cu Fred Astaire si Ginger Rogers. In orice caz, ceva cu happy-end.
Cea mai mare satisfactie e ca spectatorii vin in numar mare in sala de teatru. Teatrul, dansul, arta in general a supravietuit in orice fel de vremuri, care mai de care potrivnice. Caruta cu paiate a mers mai departe.
In viitorul apropiat, astept turneul pe care-l voi face la Shanghai, cu ocazia Expozitiei Mondiale. Am mai avut norocul sa plec in turneu in China si pot spune ca a fost o aventura, o experienta de neuitat. In tara, las sa treaca un timp de respiro dupa proiectul cu Depeche//Dance de la Teatrul Odeon - un proiect de succes - apoi am sa incep lucrul la alte proiecte, tot la Odeon (teatrul meu de suflet) sau in alte parti, acolo unde va fi nevoie de mine si de tipul de spectacol pe care il fac...
Nu pot sa imi imaginez ca sunt ministrul Culturii, pur si simplu nu pot, e impotriva fiintei mele. Functiile imi repugna, la fel si politica. E o zona din ce in ce mai noroioasa, iar lucrul care ma scarbeste cel mai mult e ca oamenii tineri din politica, cei din generatia mea, cei in care imi puneam sperante sunt la fel de viciati si mincinosi ca cei dinaintea noastra. Ma inspaimanta duplicitatea inteligentilor, lipsa de coloana vertebrala a intelectualilor si dorinta de parvenire a tinerilor cu posibilitati.
Dar gata cu lucrurile urate. Mereu am spus ca am cea mai frumoasa profesie din lume, dansul, ca sunt inconjurat de artisti mari alaturi de care merg la drum si, nu in ultimul rand, sunt inconjurat de prieteni adevarati, nu multi, dar indeajuns pentru a ma considera un om norocos. Acum, la 36 de ani. O varsta care nu ma mai sperie (se stie ca timpul e masurat altfel la dansatori, ca si la sportivi, este extrem de condensat), pentru ca eu cred in longevitatea artistica a unui dansator atat timp cat mai are multe lucruri autentice de spus."
Sursa: jurnalul.ro
Festivalul "Tarafuri si fanfare" la Suceava... La finele stagiunii, "Iadul este amintirea"...
