Saptamana Patimilor
Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor, numita de asemenea si Saptamana Mare, este inclusa in sarbatoarea Pastelui, desi in aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin in seara de Florii, dupa care nu mai mananca pana in Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind apoi continuat pana la Pasti. Cei mai tineri mananca in aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.
Mai ales in trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii, unele crestine dar si unele pagane: pastrarea linistii si a tristetii generale, servicii divine mai frumoase si mai frecvente decat de obicei, focuri rituale, respectarea stricta a postului, interdictia unor importante activitati casnice, ingrijirea locuintelor, curatenia in curte, intreruperea provizorie a lucrarilor pe camp, confectionarea unor haine noi de sarbatoare, taierea vitelor si a pasarilor pentru sarbatori, tocmirea lautarilor pentru hora satului, impartasirea la biserica si iertarea reciproca intre oameni.
Deniile
Deniile sunt slujbe de seara. Ele se tin dupa orele 18-19 (in limba slava cuvantul denii inseamna zilnic).
Cele mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastelui, satele trebuiesc curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Dupa ce varuirea pomilor din livezi si gradini, copiii se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. La fel si mamele si bunicile care in Saptamana cea Mare intra in biserica avand capul acoperit cu o naframa neagra.
Sirul Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale si citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament
Invierea
De Paste, obiceiul cere ca oamenii sa imbrace ceva nou. La Inviere crestinii sunt innoiti nu numai la nivel spiritual,cu sufletul curat, ci si trupeste, imbracati in haine noi.
In noaptea de sambata spre duminica se savarseste Invierea. Cu noaptea Invierii incepe Saptamana Luminata, cand portile Raiului se deschid si raman deschise pana la Inaltare, iar cele ale Iadului sunt inchise.
Se zice ca cine moare in aceasta saptamana se duce in Rai, oricate pacate ar fi avut. In Saptamana Luminata, oamenii nu lucreaza. Este sarbatoare. Acum sufletele mortilor se intorc printre cei vii si raman pe pamant timp de 50 de zile, pana la Rusalii. Pentru morti se fac pomeni (hrana rituala si vin sfintit care se impart mai ales celor saraci).
Lumanarea de la Inviere, aprinsa, se duce acasa si se stinge de grinda, dupa ce s-a insemnat cu fumul ei semnul crucii.
Saptamana Luminata
Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului, incepind de la Adam si pana la venirea Mintuitorului, si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomii. Ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, dupa credinta poporului si datina cea veche, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Luminata.
Cine moare in acest interval merge de-a dreptul in rai, , indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta, pentru ca in timpul acesta usile raiului sint deschise, iar cele ale iadului inchise. De asemena, cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cind trage clopotul intaia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.
Sursa: pastefericit.com, eva.ro
Sursa foto: tribuna.ro
