Intr-o citadela, intr-un vechi castel,
Unde cura-n poale un rau maricel,
Se cam tanguieste printul Charles nitel
Ca nu stie inca ce program sa-si faca
Cum sa-l mai largeasca, cum sa-l mai conceapa,
Pe Vanghele insusi ca sa mi-l incapa
Intre doua ceaiuri facute apa.
Ochii sai britanici ard in lacrimele,
Lucesc pe Tamisa ca si doua stele,
Paru-i grizonatu-i plange cu matreata
Iar primarul Londrei bajbaie prin ceata.
Boris sta cu printul fata catre fata.
Vrea ca romaneste repede sa-nvata
Cu paine si sare vrea sa mi-l primeasca
Pe Marean Vanghele sa-l adaposteasca
Prin umila Londra sa-l calauzeasca,
Sa-i explice singur si cum se descurca
Cum conduce Londra fara sa se-ncurca.
Orologiul suna ziua la jumate
In castel in poarta oare cine bate?
"Io sunt, printe draga, iaca, am venit!
Io! Si din Bucale ma intorc ranit."
"Da' de ce, Mareane, cine ti-a gresit?"
"Da' deschide-odata! Ranile ma doare,
Vantu' sufla iute, io stau in picioare!"
Citeste tot articolul pe jurnalul.ro!
Foto: Intactimages
