TROVANȚII. România, misterul pietrelor care cresc. ”După ploaie, apar, așa, ca ciupercile din nisip”, spun localnicii. Oamenii de știință nu au un răspuns exact

 
+5 click pentru
galerie

Îi găsești la Costești, în Vâlcea. Dar și pe Dealul Feleacului, lângă Cluj. Apar și în Munții Buzăului, dar au fost văzuți și pe malul Dunării, aproape de Călărași. Specialiștii îi numesc trovanți. Oamenii simpli, ”pietrele care cresc”. Concrețiunile grezoase se măresc cu 4-5 centimetri la 1200 de ani și sunt de la câțiva centimetri la câteva tone. Din 1996, au chiar și un muzeu, fiind declarați ”arie protejată” 

Loclanicii din Costești, așezare aflată pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, sunt fermi. Te iau de mână și de duc acolo, la ”pietrele care cresc”. ”De aici, din nisipul umed apar, mai ales după o ploaie puternică, lungă. De aici încep să se dezvolte”. Specialiștii surâd, deși nici ei nu au o explicație plauzibilă sută la sută pentru ceea ce se petrece.

Li se spune ”TROVANȚI”.

Termenul e specific literaturii geologice și a apărut, prima oară, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, ”Terțiarul din Oltenia”, prin 1907. S-a vorbit, atunci, despre condițiile în care aceștia apar: existența unor sedimente nisipoase și prezența unor fluide carbonatice. Cu alte cuvinte, formațiunile despre care se crede că ar fi apărut acum...șase milioane de ani s-ar fi ”înălțat” datorită unor cimentări locale ale nisipului, foarte probabil pe fondul unei activități seismice. Pentru că sunt gresii cu o textură mai dură decât ce a stratului pe care se dezvoltă, au o tendință de ”creștere” spontană, din centru către periferie, cu o rată de depunere ce poate atinge 4-5 centimetri în 1200 de ani. 

Acolo, la Costești, sunt cei mai mulți, deși ei există în toată România, de pe malul Dunării până în Podișul Sucevei, lângă Remezeu. În Vâlcea au chiar și o are naturală protejată, în Parcul Național Buila-Vânturarița, dar și un muzeu, deschis în 1996. ”Aici, într-un spațiu de 100 mp, se află mai mulți trovanți, de diferite forme și mărimi, unii de câteva kilograme, alții de câteva tone, așa cum au ieșit din malul abrupt așl carierei de exploatare a nisipului”, spune cei ce se ocupă de zonă.

Sătenii din Costești se jură că unele dintre pietre s-au mișcat. ”Azi era aici, mâine, ceva mai încolo!” Geologii nu-s de acord, spun că trovanții sunt cunoscuți în mod eronat drept ”pietrele care cresc”. ”În lumea minerală, numai cristalele își măresc forma. Trovanții sunt, practic, o adunătură de pietricele, ce sunt legate între ele printr-un ciment carbonatic, adică o gresie”, afirmă doctorandul Florin Stoican. Cu toate acestea, ei continuă să fascineze România. 

În România, trovanții se găsesc în mai multe locuri:

Muzeul Trovanților din Costești, județul Vâlcea.

Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca.

În Munții Buzăului, la Ulmet.

Lângă Sibiu pe teritoriul satului Cașolț.

În Hunedoara la cariera de nisip de la Hășdat.

În județul Bacău pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia în Trotuș.

În județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în dreptul localității Cornii de Sus.

În județul Buzău pe raza localității Chiojdu.

În Munții Berzunți, langă satul Viișoara.

În județul Bistrița Năsăud, Podișul Transilvaniei, lângă satul Domnești.

În județul Suceava, Podișul Sucevei, langă localitatea Remezeu.

În Podișul Someșan, langă satul Cliț.

Se mai pot găsi în Călărași aproape de malul Dunării, și chiar și în nivele nisipoase-argiloase din Munții Mezeș.

Surse: wikipedia, descopera.ro

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe