Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleLa mulți ani, carte românească. Maine, 30 ianuarie 2018, se împlinesc 457 de ani de când a apărut prima carte tipărită în limba română.
Deși mulți prevedeau un viitor sumbru tipăriturilor, odată cu așa-zisa ”revoluție digitală”, iată că acest lucru este departe de adevăr. Paradoxal, cifrele arată că, vânzarile de cărți tipărite au crescut, iar editurile reușesc să-ia ademenească pe români cu opere noi și captivante.
Și totuși, oare câți dintre noi știm care a fost prima carte tipărită în limba română? Ei bine, ea poartă numele de Tetraevanghel, și a fost tipărită de Diaconul Coresi.
Trebuie să amintim că, în ţara noastră, tiparul a fost introdus în secolul al XVI-lea, primele texte reproduse fiind cele religioase, în limba slavonă – limba oficială la acea vreme în Ţara Românească şi Moldova. Prima carte imprimată în limba română, dar cu alfabet chirilic, a fost Catehismul lutheran de la Sibiu din anul 1544, care însă s-a pierdut.
Tetraevanghelul lui Coresi, tipograf și cărturar de seamă din Târgoviște, a apărut la Brașov, la 30 ianuarie 1561. Acesta a fost scris cu 156 de ani înainte, de Nicodim. Coresi s-a bazat pe vechile traduceri româneşti ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoţii de la biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului (atestată prin mărturii de la 1292), unde funcţiona şi prima şcoală din România, din anul 1495.
Alte tipărituri ale Diaconului Coresi
Cartea avea 246 de pagini, iar tipărirea ei a durat nouă luni. Coresi a folosit tehnica xilogravurii, care necesita eforturi deosebite, deoarece fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. Coresi nu a lucrat singur ci primea ajutor de la 10-20 de ucenici, pe care avea grijă să-i pomenească în prefața cărților editate de el. O replică modernă a tiparniței lui Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească” din Brașov.
Deși s-a depus mult efort și migală în executarea primei cărți în limba română, aceasta nu s-a bucurat de prea mare popularitate în Ţara Românească sau Moldova, unde tradiţia grafiei slavone era înrădăcinată.
În zilele noastre, tipăriturile au luat avânt, întrecând cu mult vestitele e-book-uri. Numai în 2017, în România, s-au publicat aroximativ 28000 de lucrari la edituri.
Concluzia? Deși mulți obișnuiesc să se informeze din online, nu la fel se întâmplă și atunci când doresc să citească o carte. Explicațiile sunt de ordin fizic, dar și psihic. Cărțile electronice obosesc mai ușor creierul, apare durerea de ochi, iar lectura devine infinit mai greoaie...
sursă: rador.ro, bibnat.ro
Ce trebuie să faci pentru a reduce din durerea de cap apărută brusc!... VIRAL pe net! Noul ministru al Educației, zis și "pamblică": "Am făcut cu siguranţă şi dezacorduri şi gre...
